Maine in intalnirea programata (si confirmata) pentru ora 12,00 la Guvernul Romaniei, se va dezbate si solutia propusa pentru deblocarea urgenta a concursurilor in derulare precum si pentru evaluarile activitatii profesionale imposibil de continuat sau realizat ca urmare a unor decizii de neconstitutionalitate. Nu se va inventa apa calda. In esenta se va apela la o solutie care a fost aplicata intr-un caz similar in politie. Este vorba despre impingerea la urgenta a unei ordonante prin care statutul nostru special in vigoare (Legea nr. 293/2004) sa fie modificat rapid, chiar daca la nivelul parlamentului se afla in proces legislativ noul statut special, cel al politistului de penitenciare, care presupune abrogarea expresa a Legii nr. 293/2004.

Aceasta ordonanta de urgenta ar produce efecte imediat dupa publicare si ar veni cu clarificari mult asteptate inclusiv de candidatii care au parcurs proba interviului la concursurile declansate recent, dar nu au aflat inca daca au fost admisi sau respinsi. In aceste cazuri perspectiva ar fi sa continue studiul pentru proba scrisa in situatia in care au fost admisi, cu riscul de a afla peste 6 luni (sau cand s-ar adopta statutul politistului de penitenciare in parlament), ca de fapt au fost respinsi, ceea ce ar fi deosebit de frustrant. Atunci cand politistii au trecut prin acelasi tip de situatie, executivul a adoptat OUG 21/2016 fundamentata pe urmatoarele considerente (adaptabile si pentru viitorii politisti de penitenciare):

– dispoziţiile de lege declarate neconstituţionale vizează reglementări esenţiale pentru cariera poliţistului, precum ocuparea posturilor de conducere vacante şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţistului;

– încetarea efectelor normelor primare creează aceeaşi consecinţă şi în privinţa unor reglementări subsecvente, procedurale, esenţiale pentru funcţionarea instituţiilor de ordine şi siguranţă publică ce încadrează poliţişti;

– în acest context se evidenţiază inexistenţa unui întreg cadru normativ, primar şi de aplicare a legii, consecinţa fiind blocarea mecanismelor prin care se asigură funcţionarea instituţiilor ce încadrează poliţişti – Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia generală anticorupţie,

luând în considerare faptul că o serie de măsuri de dată recentă, de ordin legislativ, vizând recuperarea deficitului de personal înregistrat de instituţiile Ministerului Afacerilor Interne, ar putea fi zădărnicite de inexistenţa unor reglementări care asigură funcţionarea în ansamblu a cadrului normativ specific,

văzând faptul că situaţiile descrise echivalează cu o vulnerabilitate pentru sistemul de ordine şi siguranţă publică, pus în faţa unor responsabilităţi instituţionale ce nu pot fi amânate sau îndeplinite în alte termene decât cele stabilite de lege – cum ar fi cele referitoare la asigurarea ordinii şi liniştii publice în cadrul celor două procese electorale generale organizate în anul 2016, apropierea sezonului estival sau alte evenimente care din perspectiva ordinii publice reclamă adaptarea la cerinţele operative şi, în acest sens, iniţierea unor măsuri administrative cum sunt: delegarea, detaşarea personalului, trimiterea în misiune, acolo unde situaţiile concrete înregistrate impun prezenţa poliţiştilor şi exercitarea atribuţiilor acestora,

ţinând seama de faptul că gradul de asigurare a ordinii publice, mai ales într-o perioadă cu numeroase evenimente de interes „operativ” – alegeri locale şi generale, Campionatul European de Fotbal din Franţa, concentrarea unui număr mare de persoane, în special turişti, în anumite zone ale ţării – este în directă legătură cu capacitatea Executivului şi a instituţiilor din subordine cu atribuţii de aplicare a legii de a se achita de obligaţiile ce le revin pentru buna administrare a treburilor statului,

văzând faptul că lipsa unor instrumente juridice produce consecinţe negative nu doar în privinţa funcţionării instituţiilor statului, ci şi din perspectiva unui alt interes public – o întreagă categorie profesională, ale cărei atribuţii se exercită în sfera publică, este supusă unei perioade de riscuri privind evoluţia în carieră -, că intervine aşadar obligaţia autorităţilor statului de a înlătura această vulnerabilitate printr-o intervenţie legislativă care să asigure atât funcţionalitatea prevederilor statutare, cât şi îmbunătăţirea cadrului de organizare şi dezvoltare a carierei poliţistului,

întrucât avem de a face cu o situaţie extraordinară, ce produce consecinţe în ceea ce priveşte capacitatea de funcţionare a instituţiilor statului şi de asigurare a unui grad de securitate adecvat pentru cetăţeni, că toate aceste elemente vizează interesul public şi că, în contextul arătat, reglementarea nu poate fi amânată fără riscul unor blocaje sau disfuncţionalităţi instituţionale,

luând în considerare necesitatea punerii în acord a dispoziţiilor statutare cu deciziile Curţii Constituţionale,