Puzderia de amendamente trasmise comisiei juridice si celei de aparare din Senatul Romaniei pe marginea Proiectului de Statut special al politistului de penitenciare au generat un blocaj. Sindicate, ANP, parlamentari, toti au livrat cate ceva, astfel incat s-a strans o lista lunga de propuneri, unele contradictorii, aspect care i-a facut pe senatori sa tot amane discutia finala care se anunta a fi una tensionata si de durata. Nu pot fi considerati vinovati pentru aceste amanari cei care propun modificari.

Principalul vinovat pentru acest blocaj este ministrul justitiei care a depus la Parlament altceva decat ne-am inteles in rundele de negociere si care nu a raspuns invitatiilor de a participa la lucrarile comisiilor din Senat si nici nu a trimis specialisti implicati in acest proiect, ci doar un secretar de stat cu totul pe langa subiect. Insa cu cat un proiect de lege starneste mai multe turbulente, cu atat el este lasat mai la coada agende. Inclusiv termenul de adoptare tacita se tot amana (la acest moment termenul final este 21 nov 2018).

In toata aceasta perioada, in pregatirea sedintei decisive, am discutat cu mai multi parlamentari, asa cum am procedat si in alte randuri, cand am reusit cresteri salariale de 30% in perioada 2016-2017. De aceasta data insa, nu reuseam sa ne confirmam certitudinea clara ca problemele cu adevarat importante pentru personalul din sistem vor fi sustinute, asumate de membrii comisiilor, intrucat fara sustinere efectiva acestea nu au sanse de admitere, majoritatea amendamentelor urmand in mod sigur sa fie respine, asa cum este practica. Feedbackul primit s-a incadrat in tiparul generic „ce probleme aveti? / facem tot posibilul / depuneti amendamentele / le preluam / vedem ce va fi la comisii…”.

Doar angajamente incoerente, insa fara dezbateri aprofundate pe subiectele fierbinti, incat sa putem afirma ca tema a fost inteleasa exact si ca va fi sustinuta corect dar mai ales energic. Incertitudinea a durat pana alaltaieri, cand a fost posibila organizarea unei intalniri tehnice, aplicate, in Senatul Romaniei, chiar cu presedintele Comisiei de aparare, ordine publica si siguranta nationala, senatorul Tit-Liviu Brailoiu. Pana la intalnirea la care facem referire in articol, Federatia PUBLISIND (SNLP) impreuna cu FSSP au depus si sustinut o serie de amendamente selectate ca fiind relevante, din lunga lista de modificari care ar fi utile. Am incercat sa nu sufocam pentru a avea cat mai multe sanse de a trece ceea ce este foarte important.

Evident ca si din lista comprimata a prioritatilor am setat un numar de trei-patru probleme de maxim interes, care daca nu vor fi reglate, vor genera inclusiv actiuni sindicale, pe langa efectele propriu-zise asupra personalului. Avand in vedere lipsa unui feedback concret, asa cum am mentionat anterior, a fost stabilita o legatura cu presedintele Comisiei de aparare din Senat si a fost planificata o intalnire care s-a si produs luni 5 noiembrie 2018, intre orele 16,00-18,00. Intalnirea a avut loc in biroul dlui Brailoiu, pe langa presedintii PUBLISIND/SNLP si FSSP, participand, in calitate de consilier, chestorul Cristian Făiniși – fost director general (resurse umane) si ulterior, secretar de stat, in MAI.

A fost efectiv o intalnire tehnica, cum am tot urmarit sa avem, cu schite realizate pe hartie, pentru a se intelege exact modul de functionare al sistemului penitenciar, chiar comparativ cu internele si apararea, colegii mai potenti din structura, mai ales din perspectiva constructiei si ocuparii statelor de functii, precum si a carierei politistilor de penitenciare, aspecte fundamentale care vor fi perturbate grav in cazul in care proiectul devine lege exact in forma actuala.

Principalul punct de divergenta este eliminarea de catre MJ a atributului prevazut in statutul in vigoare, pentru ministrul justitiei, de a aproba ocuparea unor functii prevazute cu mai multe de doua grade diferenta fata de gradul profesional. Pe acest punct ne concentram cel mai mult si la acest punct am intampinat maxima rezistenta inclusiv de la parlamentari care provin din structura de aparare. Haideti sa vedem putin ce efecte vor fi daca, in final, va ramane, ca regula rigida, limita de doua grade diferenta pana la gradul functiei vizate.

In primul rand ne amintim faptul ca, in conformitate cu o alta prevedere din noul statut aflat in faza de proiect, agentii nu vor putea primi un grad profesional mai mare de inspector, indiferent de vechime (in prezent limita este de comisar). Daca ne vrem politisti (de penitenciare) aceasta vine la pachet si cu adieri mai putin democratice dinspre colegii de structura. Tot noul statut, la o prima vedere, permite agentilor sa ocupe o functie de conducere pana la nivelul maxim de sef serviciu. Dar in realitate dosarele candidatilor (agenti) pentru posturi de conducere vor fi pur si simplu respinse, acestia neindeplinind conditiile privind gradul functiei. Toate functiile de conducere din sistemul penitenciar sunt prevazute cu grad de comisar sef (cu doar cateva exceptii). De la inspector la comisar sef este o diferenta de patru si nu doar de doua grade.

Cu grad maxim de inspector la trecerea in corpul ofiterilor, agentii nu vor putea ocupa decat functii de ofiteri de executie (chiar daca acestea sunt prevazute in majoritate cu un grad maxim de comisar sef, ocuparea functiilor de executie este mai flexibila – explicam intr-un articol urmator) care devin practic inexistente avand in vedere faptul ca media de varsta a scazut foarte mult, iar majoritatea posturilor de executie din corpul ofiterilor sunt in sectorul operativ, fiind rezervate pentru absolventii de academie. Deci ceea ce se vrea de fapt, este o blocare a posibilitatii agentilor de a trece in corpul ofiterilor astfel incat ofiterii sa poata avansa in cariera, mai ales spre pozitii de conducere, fara concurenta din partea agentilor.

Separatiunea pe corpuri se adanceste trecand din scolile de pregatire, la repartitie, pe parcursul carierei si pana la trecerea in rezerva. Exact aceasta a fost tinta unora dintre tinerii ofiteri deranjati de accesul prea facil al agentilor pe functii de ofiteri, si care au facut ministrului justitiei propuneri pe aceasta linie. Dar efectele sunt mult mai complexe asa cum vom explica in cele ce urmeaza. Nu au reusit sa blocheze doar agentii ci si pe ei insisi. La intrarea in sistem, un absolvent de academie primeste gradul de subinspector si ocupa un post de executie. Daca acel absolvent va urmari sa participe la un concurs pentru sef tura sau sef sectie (functii prevazute cu grad de comisar sef), va trebuie sa astepte nu mai putin de 10 ani pentru a ajunge la gradul de subcomisar astfel incat sa existe doar doua grade diferenta pana la comsiar sef.

Se pune mai intai intrebarea logica „ce facem in cazul in care se vacanteaza functii de acest tip si nu exista ofiteri cu grad corespunzator si care sa mai si treaca probele de concurs (prin urmare nu va mai exista nici solutia imputernicirii)?”  Si apoi ne intrebam „ce se va intampla cu ofiterii care in prezent ocupa functii prevazute cu mai mult de doua grade si care la prima modificare de raport de serviciu (avansarea in coeficient in cadrul aceluiasi post, schimbarea, mutarea, detasarea etc) nu vor mai putea fi numiti in noile functii pentru ca nu va mai exista vechea supapa lasata in puterea ministrului?”. Ce putem face daca se va mentine aceasta limitare? Simplu, rescrierea statelor de functii si scaderea nivelului functiilor astfel incat aceastea sa poata fi ocupate, dar nu scapam din vedere faptul ca scaderea functiei vine la pachet cu scaderea salariului.

va urma