O problema de mare interes pentru personalul din penitenciare era Proiectul de lege privind compensația chiriei sau plata ratei unui împrumut contractat în vederea achiziționării unei locuințe, respectiv Pl-x nr. 448/2017 – Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative, căci așa se regăsește proiectul în discuție fiind inițiativa unor deputați și senatori înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 448 la data de 13.11.2017.

Proiectul inițial făcea referire numai la modificarea statutului militarilor (Legea 80/1995) și al polițiștilor Legea 360/2002), fiind aplicabil numai acestor categorii de persoane. Desi nu suntem pe deplin impacati cu forma acestui act, tot era mai mult decat nimic. Proiectul ii are in vedere strict pe cei care au dreptul la chirie (deci nu au o proprietate, fie aceasta si ipotecata ca urmare a unui credit in derulare) stabilind o alternanta optionala a cuantumului chiriei cu posibilitatea platii (maxim in acest cuantum) a ratelor la un credit pentru cumpararea unei locuinte.

Ulterior, Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată a aprobat forma propusă, cu modificări, textul aplicându-se și soldaților și gradaților profesioniști (Legea 384/2006), fiind apoi înaintat Senatului ca și Cameră decizională, conform Constitutiei Romaniei. După ce au fost făcute mai multe propuneri de modificare a proiectului în comisiile de specialitate (printre acestea regăsindu-se și aceea de modificare a statului nostru Legea 293/2004, aflata insa deja aproape de abrogare in Parlament, lucru care se va intampla prin aprobarea noului Statut al politistului de penitenciare).

Amendamentul referitor la modificarea statutului privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor a fost insa respins ulterior, astfel că la momentul actual proiectul în discuție nu cuprinde referiri cu privire la Legea nr. 293/2004. A fost un fel de alba-neagra (asta are, asta n-are) comisiile reunite făcând un număr de nici mai mult nici mai puțin de patru rapoarte comune suplimentare, ceea ce nu este prea des întâlnit în activitatea comisiilor parlamentare.

Interesant este că în Raportul comun suplimentar nr. 2 amendamentul referitor la modificarea statutului nostru primea aviz favorabil pentru ca în Raportul comun suplimentar nr. 4 avizul să fie negativ. Stim informal ca MApN a fost deranjat de riscul de intarziere a adoptarii viitoarei legi din cauze care tin de sistemul penitenciar. Asa cum puteti vedea in dreptul amendamentelor noastre este indicata Camera deputatilor ca for decizional si practic trebuia o noua analiza la nivelul Camerei deputatilor, ceea ce ar fi tinut pe loc proiectul. Practica nu este deloc unitara la nivelul legislativului privind camerele decizionale. Inclusiv in materia legislatiei care tine de aparare nationala exista o fluctuatie in practica, intre Senat si Camera deputatilor ca si foruri decizionale.

Cert este că s-a aplicat un tratament diferențiat si ca s-a produs clar un prejudiciu care trebuie reparat. Ca și soluție, pentru a beneficia de aceleași prevederi, va fi nevoie să introducem o dispoziție asemănătoare în proiectul noului nostru statul, statut care, de altfel, se află pentru modificare și completare în Parlamentul României, Intre timp, nu mai departe de ieri, Senatul a adoptat cu majoritatea legea prin care militarii si politistii au ca drept alternativ la chirie posibilitatea compensarii unor rate pentru un credit imobiliar. Nu vedem impediemnte majore la persepectiva de reglaj rapid a problemei prin statutul nostru aflat la mica distanta de adoptare insa vedem cateva aspecte mai greu de observat la prima vedere.

Acest drept alternativ vine cu un revers. Politistii tocmai au pierdut din statutul lor acel drept erga omnes (aplicabil tuturor) chiar daca niciodata aplicat si anume dreptul de a fi sprijinit o data in cariera la cumpararea/construirea unei locuinte. De acum (dupa publicarea legii) beneficiaza de noul drept alternativ la chirie insa doar cei care au dreptul la chirie, iar in politie dreptul la chirie este mult mai restrictiv decat la noi.

Mai mult de atat, nivelul de sprijin al salariatilor care se incadreaza la drept, este calibrat in functie de venit, identic cu chiria. Si astfel vor fi agenti de politie care vor primi 1000 de lei pentru o rata si ofiteri superiori care vor primi poate 4000 de lei pentru o rata la acelasi tip de locuinta. ceea ce nu este chiar corect. Mult mai corect ar fi fost sa se mentina in statut dreptul erga omnes la sprijin o data in cariera chiar daca ar fi limitat cuantumul dreptului la un anumit procent din salariul minim brut garantat in plata, de exemplu. Indiferent de forma, daca insa se va contura riscul ca acest drept sa nu fie activat si pentru penitenciare, cel putin similar cu militarii si politistii, evident ca vom trata situatia ca discriminare si ne vom mobiliza sindical.