In continuarea articolului precedent, oferim detalii si despre celelalte aspecte discutate cu Ministrul Justitiei la intalnirea din 24 mai 2018.

Ore suplimentare

• Se retin doua probleme cu privire la acest subiect. Prima dintre acestea vizeaza posibilitatea platii orelor suplimentare acumulate pana in luna aprilie 2018. Ministrul Justitiei nu poate avansa promisiuni pe aceasta linie avand in vedere impactul bugetar la nivelul structurii de aparare nationala, precum si faptul ca prin plata muncii in plus prestate incepand cu luna aprilie, restantele pot fi compensate cu timp liber, fara a se mai genera alte acumulari, urmand se se ajunga destul de rapid la normalizarea situatiei.
• A doua problema vizeaza reglementarea platii muncii suplimentare, incepand cu aprilie 2018. Pentru a pune in aplicare aceasta norma este necesara emiterea unui ordin de ministru, proiectul acestui ordin fiind elaborat si transmis de ANP catre ordonatorul principal; reamintim faptul ca exista anumite diferente de interpretare sindicate/ANP cu privire la intersectia normelor anterioare privind plata majorarii de 75% pentru munca in zile de sambata, duminica si sarbatori legale, cu normele recente care reglementeaza plata muncii suplimentare; noi sustinem ca normele trebuie aplicate suprapus, intrucat legislatia nu distinge altfel; ANP respinge optiunea ca pentru munca prestata in zile de sambata, duminica si sarbatori legale si necompensata cu timp liber, sa se plateasca mai mult de 175%.
• Avand in vedere divergenta susmentionata, am explicat dlui ministru de unde vine aceasta suprapunere de norme si implicit de efecte, atragand atentia asupra celor doua texte care impun aplicarea in paralel a normelor respective fara ca norma noua sa aduca atingere normei vechi; in esenta, precizam ca nu exista niciun risc de pierderi salariale, ci doar de cresteri ceva mai mici, chiar si in varianta ANP (detalii intr-un alt articol).
• Ministrul a analizat cadrul normativ existent si a inteles si de unde vine suprapunerea (a fost realizata si o scurta schita pentru vizualizarea spetei); s-a aratat deschis si receptiv cat timp dispozitiile legale nu interzic suprapunerea, iar reglajul se face pentru viitor. Avand in vedere faptul ca la nivel ANP (in cadrul ultimei sedinte tehnice organizate pe subiect) a fost stabilita necesitatea unei intalniri la nivel MJ, am reamintit urgenta situatiei care are un termen foarte apropiat, cat timp la inceputul lunii iulie 2018 trebuie sa fie gata situatiile in vederea platii orelor suplimentare din luna aprilie. Am accentuat faptul ca avem la dispozitie doar luna iunie care poate fi insuficienta daca MJ va merge pe termenul de 30 de zile in care proiectul este expus pe pagina de Internet in etapa de transparenta.

Remedii compensatorii, bratari electronice

• In cadrul intalnirii a fost dezbatuta dinamica efectivelor de detinuti influentata drastic de remediile compensatorii si  de-a dreptul periclitata de celelalte trei acte normative aflate la un pas de a produce efecte.
• Dl Tudorel Toader a explicat ca forma actuala a Legii nr 169/2017 (remediile compenatorii) nu a fost astfel gandita de MJ care a propus initial un maxim de 3 zile lunar, ca vocatie, fara afectarea fractiei obligatorii; avizul CSM a dus catre 3 zile considerate executate si nu doar cu vocatie, iar in Parlament cele 3 zile au devenit 6 ca (considerate executate). Si cu aceasta, efectivele au fost ajustate printr-o scadere rapida cu peste 3000 de oameni.
• La fel, ministrul arata ca nici proiectul privind pedepsele alternative (bratari, munca in folosul comunitatii, inchisoarea de weekend) nu este initiat de MJ si de aceea a si iesit in forma contestata in prezent la CCR. Aflam ca legea respectiva va fi retrasa urmand ca MJ sa propuna un nou proiect, care sa aiba un sens si sa fie aplicabil, urmand sa fie supus dezbaterii publice. Se are in vedere incadrarea in semestrul II al anului curent, a initierii achizitiilor de bratari electronice si implicit a sisteme de monitorizare prin GPS.
• Ministrul Justitiei nu vede ca solutii viabile arestul la domiciliu sau inchisoarea de weekend, singura solutie alternativa sustinuta de MJ fiind, la acest moment, bratarile electronice, care se regasesc si in Legea 254/2013 (art 77 – supravegherea electronica la distanta).
• Totodata s-a discutat despre celelalte doua proiecte din Parlament care aduc modificarii codurilor pensal si procesual penal, precum si legii de executare, proiecte care ar genera o noua diminuare de efective dar si o debalansare masiva in profilarea existenta. Astfel, in cazul intrarii in vigoare, daca se va stabili clar care sunt infractiunile „cu violenta”, de la regimul inchis vor trece in regimul semi-deschis toti detinutii (posibil sa fie peste 2000 persoane) care au condamnari intre 3-13 ani pentru fapte „fara violenta”, iar acest lucru va genera, evident, necesitatea de reprofilare a unor unitati. Inca o data ministrul a explicat ca aceste proiecte se formeaza in exteriorul MJ si ca adoptarea lor excede atributiile MJ.

Arhivele MJ

• Ministrul Tudorel Toader pune in discutie un proiect nou si anume acela de a centraliza arhivele tuturor structurilor subordonate (ANP, DNP, instante) in spatii noi, functionale, optimizate, construite din fonduri angajate de la Banca Mondiala, acest aspect fiind mentionat in programul de guvernare.
• Documentele din cadrul MJ se pastreaza timp de 90 de ani, iar acest termen genereaza un volum urias de documente de arhivat. Dl Tudorel Toader explica faptul ca a discutat acest aspect si cu DG ANP dar si cu anumiti directori din sistem si ca a identificat spatii foarte mari, neutilizate, aflate in administrarea ANP, care pot fi reconvertite prin construirea acestor arhive noi, centralizate. Acest proiect ar genera totodata si optiuni productive pentru munca cu detinutii.
• Am exprimat ingrijorarile noastre privind riscul de amestecare a activitatilor si de adaugare a unor extrasarcini daca responsabilitatea accesului sau pazei ar fi repartizata ANP. Ministrul a insistat pe faptul ca vor fi unitati distincte cu acces separat si ca nu se intentioneaza incarcarea personalului din sistemul penitenciar cu raspunderi noi. Totodata retinem si eventualitatea ca MJ ca fi tentat sa plaseze procesul de achititie/constructie spre ANP, aceasta fiind de asemenea o sursa de extrasarcini si raspunderi suplimentare.

Parteneriat public privat

• La acest subiect deschis de ministrul justitiei, se dezbat aspecte pro si contra. SNLP explica ca se poate accepta interventia „privatului” in etapa de constructie dar in niciun caz in cea de administrare, intrucat am intra pe panta privatizarii in sistemul intalnit in SUA si Marea Britanie, unitatile separandu-se intr-un sistem neunitar, in care, „privatul” va urmari prioritar profitul, printre primele masuri luate pe aceasta linie, fiind disponibilizarea personalului.
• Ministrul respinge ferm ideea de interventie a „privatului” in partea de administare si alege un exemplu pentru a transpune intr-o idee practica acest parteneriat. Exemplul ales este de interes pentru Penitenciarul Iasi, avand in vedere faptul ca in ultima perioada, la nivelul prefecturii locale au avut loc dezbateri care au concluzionat ca Penitenciarul Iasi nu va fi totusi stramutat din Parcul Copou. Domnul Tudorel Toader, mentioneaza, deci, ca exemplu, Penitenciarul Iasi, aratand ca o aplicare a parteneriatului public privat in ce priveste aceasta unitate ar putea fi materializata astfel:
  • un dezvoltator privat semneaza un contract de cumparare a terenului (avand o valoare considerabila) pe care functioneaza unitatea in prezent, angajandu-se ca va construi o unitate noua moderna in alta locatie, care sa poata prelua efectivele existente. Numai dupa finalizarea constructiei si preluarea integrala a efectivelor, terenul poate fi instrainat efectiv (mentionam ca legislatia in materie nu a fost inca stabilizata si ca nu exista niciun demers avansat la acest moment!).

Produse Pelendava

• Ministrul se arata dezamagit ca prin comparatie cu volumul de activitate si de produse pe care le-a constatat in cadrul unei vizite recente derulate in unitatea mentionata, la nivel de sistem interesul pentru produse este foarte scazut. Am explicat ca nu se pune problema calitatii cat pretului dar ca nivelul acestuia este influentat de anumiti indicatori care nu ar trebui sa fie luati in calcul, Pelendava fiind in esenta o unitate penitenciara.
• Dl Tudorel Toader explica ca se gandeste serios la o modalitate prin care produsele de la Pelendava sa circule mult mai simplu in sistemul penitenciar fara sa mai fie necesare procedurile uzuale de achizitie si plata, mergand pe un sistem intern special gandit, care sa faciliteze un volum mai mare al cererii.
• Totodata, Ministrul Justitiei s-a aratat nedumerit de existenta in Pelendava a unui numar atat de mare de detinuti bolnavi, care nu pot fi folositi la munca, sustinand ca aceasta problema ar trebui solutionata urgent, in paralel cu cea care vizeaza costurile. Urmeaza solicitarea unor date si informatii de la nivel ANP, in acest sens.