Miercuri 15 mai 2019 – o noua zi de actiuni sindicale. In parteneriat cu FSSP reusim sa confirmam inca o data forta de reactie sindicala de care dispunem, prin efectivele implicate, formatul actiunilor, determinarea participantilor si vizibilitate. In doua zile, la relanti, doar cu cate doua unitati pe serie (in 2016, pentru salariul de merit protestau cinci unitati pe zi), am mobilizat 750 de oameni dintre care 500 au refuzat intrarea in serviciu in doua dintre cele mai mari unitati penitenciare din sistem si la Penitenciarul Deva. Multumim presedintelui BNS si colegilor din PUBLISIND pentru sprijin si participare!

Jilava si Deva si-au incheiat pentru moment misiunile cu succes. Vineri 17 mai 2019 sunt la rand Severin si Codlea. Nu avem nicio indoiala ca efectivele de protestatari vor fi la fel de consistente si galagioase. Respect pentru cei 300 (!) de colegele si colegi, membri SNLP din complexul Jilava, care au protestat ieri la prima ora ignorand ploaia care ne-a deranjat pe alocuri dar si pentru sindicalistii din Deva care s-au strans in numar mare raportat la efectivele unitatii (130 de participanti la miting). Se pot numi cele mai dure actiuni din istoria sistemului, acestea fiind calibrate cu cea mai injusta situatie pe care o traversam – diminuari salariale in an de cresteri, fara nicio garantie sau macar perspectiva de solutionare. Dar daca am reusit noi cresteri salariale in ani de stagnare, vom reusi si acum sa reparam situatia, evident, cu maxim de energie si solidaritate

Protestele noastre au starnit reactii si deranj maxim, culmea, chiar si in randul unor colegi de miscare ale caror actiuni nu ne-am permis niciodata sa le criticam indiferent de ratiunea care le-a generat si de efectul pe care l-au avut.  Nu vrem sa o criticam nici pe Ana Birchall, iar protestele nu o vizeaza. Sperăm doar sa fie sincera si sa isi doreasca rezolvarea problemelor, dar pentru asta trebuie mai intai sa se aplece asupra lor si sa le inteleaga ca sa le poata sustine, insa nu avem prea mult timp si nu ne permitem riscul de a astepta in liniste.

Nu am atacat-o pe Ana Birchall in actiuni chiar daca dintr-un anumit unghi lozinca scandata ieri si preluata de presa a iesit cu accente misogine motiv pentru care cerem iertare doamnelor, nu ne caracterizeaza. Admitem ca Ana Birchall are misiune grea insa bugetul nostru a fost o decizie e executivului din care domnia sa face parte si a generat prejudicierea unei categorii de salariati, situatie pe care tot acelasi executiv trebuie sa o rezolve. MJ a cerut un buget dar guvernul a aprobat un altul mult mai mic. Acum luptam pentru ce nu a reusit sa obtina Tudorel Toader pe cand devenise dispensabil.

Ii suspectam pe politicieni că dupa prima serie de proteste (Rahova/Aiud) au crezut ca asta a fost tot, ca atat putem. Daca va trece si saptamana urmatoare, care se termina cu alegerile de sambata 25 mai 2019, si inca nu avem o solutie clara putem spune ca intram in stare de necesitate si recurgem la tot armamentul sindical, cu orice risc. La acest moment nu avem absolut nimic. Doar un proiect de plan cu care ne-am facut de treaba pana cand MJ termina cu extradarea mazărei. Nu ne limitam la angajamentul de diligenta al ministrului interimar desi ii vom recunoaste fara ezitare meritele daca se vor materializa. Nu ne multmim cu planul conceput cu MJ/ANP si nici macar cu actiunile de protest. Derulam propriile demersuri pentru a obtine confirmarea rectificarii bugetare pozitiva dar si ceva in plus. Vrem sa venim cu o surpriza placuta pentru sistem, cat mai repede.