In pregatirea sedintei Comisiei de dialog social din 4 octombrie 2019, joi 3 octombrie, Ministerul Justitiei a convocat Comisia mixta, strict pe tema modificarilor de adus prin ordonanta de urgenta, la statutul politistului de penitenciare. Sunt necezare cateva precizari importante legate de acest proiect. Asa cum am explicat anterior, modificarea prin OUG este modalitatea cea mai rapida de a introduce in statut articolele necesare pentru a debloca concursurile. Reamintim ca Decizia CCR nr 90/2019 a fost publicata pe data de 6 mai anul curent.

Ulterior publicarii, MJ/ANP aveau la dispozitie 45 de zile pentru a pune in acord Legea 293/2004 (fostul nostru statut special) cu Decizia CCR. Punerea de acord s-ar fi realizat prin modificare legislativa. Insa acest lucru a fost imposibil la acel moment, intrucat un alt proiect de lege care abroga integral Legea 293/2004 se afla deja in Camera deputatilor dupa ce fusese aprobat de Senat (prima camera sesizata). Imposibilitatea de a initia alta modificare in paralel cu aceasta, ne-a obligat pe noi ca sindicate sa incercam o solutie fortata si anume modificarea pe ultima suta de metri a proiectului de lege privind statutul politistului, prin includerea prevederilor necesare.

Din pacate la nivelul comisiilor din Camera deputatilor s-a apreciat ca solutia propusa de noi (dar si de MJ care fusese deja preluat in coordonare de Ana Birchall) ar incalca principiul bicameralismului avand in vedere faptul ca prevederile respective nu au fost dezbatute de Senat (prima camera sesizata) si s-ar genera un risc prea mare si nejustificat in planul constitutionalitatii. Prin urmare vechiul statut nu a putut fi pus in acord cu Decizia CCR, iar noul statut nu a putut include prevederile necesare pentru deblocare. Decizia CCR a picat, deci, in cel mai prost moment cu putinta.

Din punct de vedere al efectului situatiei descrise mai sus, asupra concursurilor in derulare, la data publicarii Deciziei CCR 90/2019, ANP a informat cu privire la suspendarea procedurilor exact in punctul in care se aflau acestea fara macar sa mai fie posibila declararea admis/respins a candidatilor care sustinusera interviul si s-a deschis perspectiva reluarii din acelasi punct ulterior modificarii legislative asteptate. Observam insa in proiectul de OUG elaborat de MJ/ANP si supus dezbaterii in zilele urmatoare, in vederea avizarii si adoptarii rapide, urmatorul articol referitor la concursurile in derulare:

Art. II – (1) Concursurile pentru ocuparea funcţiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere sau de execuție,  începute anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se reiau în acord cu noile dispoziții legale;  taxele plătite de candidații care nu se reînscriu la noile concursuri se restituie.

Am fost informati ca discutiile pe aceasta tema nu au dus catre solutia sperata de candidatii implicati in aceste proceduri incepute si nefinalizate. Juristii atat din ANP cat si din MJ au transat in cele din urma, iar cauza acestei concluzii este exact explicatia furnizata in prima parte a articolului pe care o reluam si completam punctual:

1. de la data publicarii Decizei CCR 90/2019 a inceput sa curga termenul de 45 de zile pentru modificarea Legii 293/2004 (in vigoare la acel moment), iar concursurile incepute au fost suspendate;
2. la implinirea termenului de 45 de zile se constata ca Legea 293/2004 nu a fost pusa in acord cu decizia CCR, iar concursurile initiate si suspendate si-au pierdut temeiul juridic;
3. ANP nu a mai revenit asupra informarii privind suspendarea concursurilor iar candidatii au continuat sa astepte o certitudine – fie incetarea, fie reluarea concursurilor – certitudine care trebuia materializata prin proiectul de OUG aflat in discutie;
4. desi ANP nu a transmis acest lucru, la acest moment MJ/ANP interpreteaza in mod clar ca procedura de concurs suspendata anterior a incetat in momentul in care s-a epuizat termenul de 45 de zile;
5. solutionarea situatiei prin includerea in proiectul de OUG a unei dispozitii tranzitorii referitoare la concursurile incepute in temeiul Legii 293/2004 este inacceptabila, juridic vorbind, pe considerentul ca o ordonanta de urgenta pentru modificarea unei legi (Legea 145/2019) nu poate dispune cu privire la aplicarea unei alte legi abrogate (Legea 293/2004) cu atat mai mult cu cat la data intrarii in vigoare a Legii 145/2019 (2 august 2019) prevederile referitoare la concursuri din Legea 293/2004 erau abrogate de mai mult de 4 luni!
6. se apreciaza ca intoducerea in OUG a unor astfel de prevederi ar genera automat blocarea ordonantei pe criterii de neconstitutionalitate asa cum s-ar intampla daca in proiect ar fi introduse si un numar prea mare de propuneri de modificare in afara celor care vizeaza concursurile;
7. cu privire la taxele care s-au platit, acestea se mentin valabile in cazul in care candidatii se reinscriu si la noua procedura care se va deschide curand, fie se restituie;
8. mentinerea ca valabile a taxelor achitate nu ii absolva pe candidati de obligativitatea sustinerii testarilor in cadrul noilor proceduri de concurs care se vor initia, pe considerentul ca le-au mai sustinut o data si le-au trecut; testarile medicale si psihologice vor fi sustinute de toti candidatii chiar daca taxele nu se vor mai plati si a doua oara.

Referitor la pct 6 de mai sus, se simtea nevoia acuta de modificari la Statutul Politistului de Penitenciare inca dinainte ca acesta sa fie adoptat si publicat. SNLP a facut tot ce a putut pentru a influenta in bine textul legii inainte de votul din Camera deputatilor. Multe modifcari sunt dorite atat de sindicate cat si de ANP.

Din pacate, incercarea de a rezolva toate aceste probleme prin noul OUG creeaza riscul de mentinere pe termen lung a blocajului in planul concursurilor, in cazul in care se va aprecia ca nu se justifica urgenta unor alte modificari decat cele impuse prin Decizia CCR 90/2019 si proiectul va intampina probleme la avizare/adoptare sau ulterior la aprobarea prin lege.

Desi fundamentarea proiectul este construita in proportie de 95% pe decizia CCR, la finalul fundamentarii se include si o motivare care permite cateva modificari suplimentare celor care vizeaza concursurile, modificari apreciate de MJ/ANP ca prioritare. Pe langa aceste modificari evidentiate mai jos (extras din Nota de fundamentare), in mod cert sindicatele vor propune si alte actualizari de text pentru noul nostru statut special care urmeaza deja sa primeasca un prim facelift:

• Având în vedere că în forma actuală a legii, parte din condițiile prevăzute la art. 97 alin. (4) și la alin. (5) – spre exemplu, ca persoana “să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar” – nu pot fi îndeplinite de către persoane care nu au mai lucrat în sistemul penitenciar sau în alte autorități sau instituții publice, reglementarea nefiind practic corelată expres cu posibilitatea ocupării funcțiilor de conducere până la nivelul maxim de şef serviciu sau echivalent, rămase vacante, prin concurs din sursă externă, este necesară modificarea art. 97 alin.(7) din lege, urmând a se stabili care dintre condițiile obligatorii de participare la concurs prevăzute de lege sunt aplicabile în cazul candidaților la concursurile din sursă externă.
• Este necesară corelarea prevederilor art. 133 lit. p) din lege, potrivit cărora condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă constituie caz de încetare a raporturilor de serviciu, cu textul art. 128 alin. (5) din lege, referitor la repunerea în drepturi a polițistului de penitenciare, în enumerarea prevăzută de acest text normativ urmând a fi incluse și amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, conform voinței legiuitorului. Completarea este necesară pentru claritatea normei, astfel încât să fie înlăturate dificultățile de interpretare în privința repunerii în drepturile anterioare, inclusiv în funcția deținută anterior, și în cazul în care față de polițistul de penitenciare s-a dispus amânarea aplicării unei pedepse sau renunțarea la aplicarea pedepsei. Tot astfel, cu respectarea dispozițiilor art. 133 lit. p) din Legea nr. 145/2019 referitor la încetarea raportului de serviciu al polițistului de penitenciare în cazul unei condamnări penale, art. 133 lit. p) din Legea nr. 145/2019 prevede faptul că raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare încetează în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă; este necesară completarea textului normativ referitor la repunerea în drepturi a polițistului de penitenciare cu ipoteza condamnării acestuia la pedeapsa amenzii penale, situație nereglementată de prevederile art. 128 alin. (5) din lege. Astfel, ţinând seama de împrejurarea că amenda penală este o sancțiune penală cu caracter specific coercitiv, ea fiind aplicată în baza stabilirii răspunderii penale în sarcina celor vinovaţi de săvârşirea unei infracţiuni, constituind un antecedent penal, astfel că persoanele condamnate la pedeapsa amenzii penale sunt într-o situație diferită de cele cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, proiectul prevede faptul că în cazul în care s-a dispus condamnarea definitivă a polițistului de penitenciare la pedeapsa amenzii penale, acesta este repus în funcția deținută anterior, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, fără însă a beneficia de drepturile de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție.
• La art. 134 alin. (3) și (4) din lege, pentru asigurarea clarității normelor, denumirea generică “comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă” trebuie înlocuită cu sintagma “comisia de expertiză medico-militară”, având în vedere că, potrivit reglementărilor aplicabile în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională; a se vedea în acest sens inclusiv Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară aprobat prin Ordinul nr. M.66/98/3005/8966/2016 – evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului militar în sistemul administraţiei penitenciare/pentru a urma instituţiile de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională sau, după caz, a gradului de invaliditate, se efectuează de către comisiile de expertiză medico-militară.
• Proiectul propune și modificarea alin. (4) al art. 171 din lege, pentru eliminarea unei deficiențe de redactare, din redactarea normei nerezultând cu claritate ce fel de răspuns este avut în vedere și, pe cale de consecință, nefiind clar modul de calcul al termenului de 10 zile pentru înștiințarea persoanei care a formulat sesizarea disciplinară.
• Având în vedere faptul că prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 5 iulie 2019, a fost abrogat art. 5 al Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, trimiterea realizată în cuprinsul art. 207 din Legea nr. 145/2019 la alin. (1) al art. 5 din Legea nr. 188/1999 nu mai este operantă; proiectul propune modificarea art. 208 din lege, astfel încât normă juridică să aibă în vedere îndeplinirea condiției existenței calificativului la evaluarea anuală și raportat la anul în curs, urmând ca textul normativ să aibă următorul cuprins: “În situaţia în care, prin acte normative, calificativele obţinute la evaluările anuale reprezintă o condiţie, iar perioada luată în calcul include anii 2018 și 2019, această condiţie se consideră îndeplinită.” Trebuie menționat că prin Decizia nr. 109/2018, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea art. 23 din Legea nr. 293/2004, text normativ care reglementa evaluarea funcționarilor din penitenciare, Curtea reținând faptul că dispozițiile amintite, prin trimiterea la acte administrative cu forță juridică inferioară legii, care să reglementeze, în absența unor norme cu forța juridică a legii organice, evaluarea activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Ținând seama de cele expuse, este necesară și includerea anului 2019 în perioada luată în calcul pentru evaluare, în contextul în care, conform art. 63 alin. (1) și (2) din Legea nr. 145/2019, “Perioada supusă evaluării anuale a performanţelor profesionale este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului anterior” și „Evaluarea anuală a performanţelor profesionale se realizează pentru poliţiştii de penitenciare care au desfăşurat activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin. (1)”, situație în care, având în vedere data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019, nu va exista perioada de 6 luni minim necesară pentru evaluare.
• Ținând seama de faptul că Legea nr. 145/2019 nu prevede expres actul prin care se aprobă Codul deontologic al polițistului de penitenciare, precum și de importanța reglementării acestui aspect din perspectiva răspunderii disciplinare a polițiștilor de penitenciare, proiectul prevede faptul că acesta se aprobă prin ordin al ministrului justiției.
• De asemenea, proiectul propune completarea art. 202 din lege, referitor la persoanele care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019, erau numite în funcţii de director general, director general adjunct, precum şi director de unitate din poliția penitenciară pe durată nedeterminată, funcții prevăzute cu mandat de 4 ani potrivit noii legi, în sensul rezervării unei funcții în poliția penitenciară, având în vedere faptul că sunt situații în care funcțiile ocupate anterior de aceste persoane nu mai sunt vacante.
• Totodată, pentru asigurarea cerințelor de claritate și precizie specifice normelor juridice, este necesară modificarea literei f) a art. 11 din lege, astfel încât să se specifice în mod clar că verificarea îndeplinirii condițiilor specifice postului se face prin raportare la fișa postului, completarea fiind necesară întrucât, în cuprinsul legii, se folosește sintagma „condiții specifice postului”, fără a se preciza în mod expres care este documentul de referință în care acestea sunt prevăzute; pe cale de consecință, această dispoziție absolut necesară va fi aplicabilă ori de câte ori dispoziții normative din cuprinsul Legii nr. 145/2019 au în vedere obligativitatea îndeplinirii condițiilor specifice postului.