www.snlp.ro Web analytics

Se dau brățări. Cu baterie

Ministrul justitiei si directorul general ANP  se intorc azi de la Strasbourg unde au prezentat presedintelui Curtii Europene a Drepturilor Omului, Guido Raimondi, demersurile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor generale adecvate în vederea soluționării problemei supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție. In esenta, de construit e mai greu dar macar sa incercam sa scoatem cat mai multi afara. Sau sa-i tinem afara, echipati cu niste bratari moderne.

click pe imagine, pentru detalii despre intalnire

Calendarul de masuri contra supraaglomerarii si a conditiilor de detentie noneuropene a fost adoptat ieri de Guvernul Romaniei prin memorandum:Acesta include modificari legislative care urmaresc reducerea numarului de detinuti din penitenciare si imbunatatirea conditiilor de detentie, investitii in infrastructura penitenciarelor care vizeaza extinderea numarului de locuri de detentie si modernizarea celor existente, functionarea sistemului de probatiune pentru facilitarea aplicarii sanctiunilor si masurilor comunitare care sa duca la reducerea populatiei penitenciare, implementarea programelor si strategiilor de insertie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, masuri de natura legislativa care sa asigure un recurs efectiv pentru vatamarea suferita, de natura recursului preventiv si a recursului compensatoriu in bani, precum si introducerea supravegherii electronice (prin bratara electronica).

Calendarul de masuri 2018-2024 a fost publicat integral pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei:

Fiind apartenenti la acest sistem avem mai putin nevoie sa citim astfel de materiale pentru a sti exact ce avem, in realitate, in ograda. Hotararea-pilot emisa de CEDO  a speriat cu amenzi exorbitante politicul din Romania care s-a si grabit in primul rand sa reduca efectivele custodiate, in loc de a se preocupa de buget pentru noi penitenciare si conditii mai bune in cele existente.

De atunci au mai aparut cam 470 de locuri noi de detentie (nu unitati!) si am pierdut vreo 2000 dintre persoanele custodiate ca efect al remediilor compensatorii. Instantele de judecata libereaza cam 60% dintre detinutii propusi spre liberare de sistemul penitenciar. Cu ceva mai multa flexibilitate din partea instantelor, iesirile s-ar fi dublat si eram acum cu efectivele cam la capacitatea legala de detentie care este in jur de 20.000 de locuri. Nu conteaza ca revenirea in sistem se produce rapid. Avem ce povesti la CEDO, pana una alta. In rest, totul este, inca, poezie. Cu exceptia preocuparii permanente pentru scaderea efectivelor, prioritatea numarul 1 pe linie de acte normative, elanul initiativelor fiind domolit doar de reactiile sociale.

Cat despre bratarile pe care se insista atat, acestea sunt date ca materializabile sigur in scurt timp, desi nu avem in vigoare tot setul de norme, nici structurile care sa gestioneze monitorizarea si nici bani prevazuti in buget. Dar mai putin conteaza. Cu un zambet in coltul gurii, ne preocupa si o intrebare legata de autonomia bratarilor si de posibilitatea asimilarii, prin norme, a refuzului/omisiunii de incarcare a dispozitivului, cu tentativa de evadare. Dar  mai intai, sa ajungem la astfel de preocupari.

Cate ceva pe subiect, se mai poate citi si in Ziarul Adevarul:

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l distribuim sau apreciază-ne cu un Like 🙂

20 COMMENTS

  1. Pentru ca detinutii stau in puscarii dupa o sentinta de condamnare care la demonstreza vinovatia cu privire la incalcare unor drepturi ale victimelor infractiunilor ( la viata, integritate fizica si psihica, etc) noi contribuabilii trebuie sa le platim detinutii pentru ca ne produc suferinta. Despre victimele infractiunilor nu se aminteste nimic, acestia nu au drepturi, nu trebuiesc despagubiti pentru prejudiciile suferite pentru oricum detinutii nu isi vor plati niciodata despagubirile civile. Sa se dea despagubiri victimelor pentru acoperirea prejudiciillor si nu infractorilor. Daca se vor da despagubiri detinutilor se va incuraja infractionalitatea care va deveni cea mai rentabilla meserie, nu va mai fi incurajat nimeni sa muncesca ci doar sa comita infractiuni. Dupa doi trei ani de stat in puscarie pe cheltuiala noastra a tuturor contribuabililor acestia se vor libera cu suume consistente in buzunar, sume pe care nu le-ar fi putut strange daca munceu cinstit in tara sau in strainatate. De ce oare nu se judeca situatia vitimelor si agresorilor cu aceiasi unitate de masura? Nu cred ca trebuie sa lasam ca aceste lucruri sa se intample,. Trebuie sa reactionam rapid pentru a nu se creea o tara de infractori. Noua ne place sa traim si sa muncim cinstit si asta este tipul de tara in care vrem sa traim.

  2. veți vedea că următorul pas este acela al controalelor la instanțe cu privire la soluțiile de respingere date de judecători în dosarele care au ca obiect drepturile deținuților. La penitenciare s-au cerut de către MJ, joi și vineri, situații cu privire la drepturile admise de judecătorul de supraveghere, contestațiile admise la instanțe. Ministrul justiției a fost urecheat la Strasbourg iar acum vrea să-și facă temele pe spatele salariaților de la penitenciare care, neavând altceva mai bun de făcut, abia așteaptă să mai facă niște statistici. Propun să se desființeze instituția pedepsei privative de libertate deoarece este cauzatoare de suferințe fizice și morale pentru deținut, iar statul să-și ceară public scuze, să facă justiție restaurativă despăgubindu-i generos pe toți deținuții dar și pe familiile acestora pentru că au fost lipsiți de privilegiul de a-i avea alături. Propun, de asemenea, ca în România, nu drepturile să fie un lux, ci persoana condamnatului să fie marfă de lux, salariații din penitenciare să-și facă asigurare de malpraxis pt.că dacă cumva, Doamne, ferește, să atingă vreun deținut chiar și prin curentul de aer care se formează la trecerea pe lângă el, să aibă de unde plăti despăgubiri. Astfel, România va devein o țară cu infracționalitate 0, dar plină de infractori, pentru că, nu-i așa, infracționalitatea este doar o statistică.

    • Situatia ceruta joi/vineri de MJ asa de pe o zi pe alta, la penitenciarele mari a pus pe toti in incurcatura. Este vorba despre situatia petitiilor inaintate catre judecatorii de supraveghere. Asta a fost joi. Pentru ca nu exista parghii sa se ceara chiar de la judecatorii delegati asa ceva, s-a cerut de la noi, insa nu exista situatii concrete, sau centralizari simplu de accesat, cu acele petitii. La unitatile mari volumul de munca a fost urias si s-au reusit anumite situatii dar in opinia mea, multe din ele sunt tangente cu realitatea ca sa nu zic altfel. Daca asta ceri, asta primesti. Apoi se trezeste MJ vineri ca mai vrea ceva si anume ce cuprind si cate s-au admis. Si iata cum dupa ce oamenii care s-au ocupat de lins dosare si inghitit tone de praf ca sa gaseasca petitiile, au trebuit sa ia totul de la capat sa includa si date noi cerute. Totul de pe o zi pe alta!! Sa mai explic cum s-au descurcat majoritatea ca sa se incadreze in pretentiile aberante? Sau sa estimez cantitatea de injuraturi livrate pentru nesimtirea pretentiilor asazisului nostru minister? Asta e minister? S-a trezit Tudorel facand vreo afirmatie preafericita prin Starsbourg iar acum tre sa o mai si probeze. Cu mana noastra, cum altfel? Ce treaba are el?

      • Îmi pare rau ca va contrazic. Sunt grefier la biroul judecatorului de supraveghere. Situația a fost ceruta de la biroul JS, pentru patru ani în urma, 2014-2017. Problema este ca în acești patru ani nu a cerut nimeni o astfel de situație, cel puțin de la biroul JS. De asemenea, sunt judecatori de supraveghere care au în subordine doua penitenciare, cum este Braila care are și penitenciarul Braila, și centrul de detenție de la Tichilești.

      • Iar situația nu a fost ceruta de pe o zi pe alta, ci imediat! Cel puțin mie, ca grefier, mi s-a cerut situația la ora 11 iar la ora 13 trebuia transmisa.

        • A, am crezut ca sunteti din sistemul nostru. Deci s-a cerut din mai multe unghiuri. La instante poate situatia e mai clara dar in penitenciare, a fost o bajbaiala uriasa dupa cai verzi pe pereti. La sistemul nostru m-am referit cand am zis ca situatia data e tangenta la realitate 🙂

          • N-ați înțeles. Situația pe care v-a cerut-o ministerul dvs., a cerut-o penitenciarul de la noi, de la biroul judecatorului de supraveghere. Adica același lucru. Au crezut ca pot obține situația mai repede, direct de la sursa. Noi avem registre conform Hotarârii 89/2014 a CSM cu privire la activitatea JS, avem înregistrari facute, dar nu așa cum a cerut ministerul. Trebuia sa luam fiecare încheiere în parte, sa vedem ce drepturi au fost contestate, la vizita, la corespondența, vizita intima, etc., daca s-au admis în instanța. Aia nu era o situație de 2 ore, pe patru ani!

  3. Bratari de haur ne mai trebuie. O sa avem plangeri de la ‘’protejatii Romaniei’’(detinutii) ca bratarile le iduc o stare de disconfort asa cum s-a intamplat si cu stresul creat de purtarea mijloacelor de imobilizare la vedere, de catre supraveghetorii de pe sectii. N-o sa mai poata purta ingratii violatori si ucigasi, sarlatani si pedofili, adidasi si blugi skini cu vedere la glezna:))…inteleg ca bratara se monteaza in locul mai sus mentionat…sau poate au gasit deja o alta modalitate sau loc de montare. De ore compensatorii sau salariile rusinoase ale oamenilor care muncesc cu oameni DIFICILI SI PLINI DE DREPTURI nu mai putem vorbi, de colegii care pleaca dintre noi , spre o lume mai buna, din cauza unor boli grave care se instaleaza cu repeziciune datorita stresului neinvocat nici macar intr-o singura instanta de familiile celor disparuti, ce rost mai are sa dicutam….si uite asa cainii latra ursul merge. Sanatate multa tururor si rabdare maxima!

  4. Avand in vedere ca 30% din cei eliberati s-au reintors la caldurica, nu vor face mare lucru nici cu aceste bratari. E vorba ca o sa ii si plateasca pe cei care s-au liberat intre timp si nu au putut face obiectul recursului compensatoriu. Intrebarea e: pentru acestia exista bani, iar pentru orele noastre suplimentare nu? Pe noi cu ce ne ajutati dlor. lideri de sindicat?

  5. Domnule Teoroc ce ne puteti spune despre demersurile facute de sindicat privind acordarea sporurilor si pentru noi atunci cand ne aflam in concediu de odihna?
    Cei din ANP nu înțeleg nici acum ca în perioada de concediu nu trebuie sa pierzi sporurile, mai puțin orele de noapte și sdsl.Cand o sa se rezolve si la noi problema cu sporurile ca atunci cand plecam in concediu de odihna pe care si asa cu greu reusim sa il luam, SA NU NE MAI TREZIM CU SUTE DE LEI MAI PUTIN. De ce in MJ si alte ministere nu se pierde la salariu cand esti in concediu legal de odihna?
    Concediul este calendaristic și plătit, asa spune legea domnilor dacă ne auziți!!!
    Voi nu ne pontați și nici nu ne plătiți dacă co pica sâmbătă sau duminica. Dacă ești în co și prinzi o zi libera prin lege, co trebuie prelungit.

    • Stiti bine ca SNLP a deschis acest subiect dar fara succes in relatia cu ANP/MJ. Multe filiale au depus actiuni in instanta aflate in diferite stadii. Nu este o situatie simpla, decizia fiind a angajatorului. Legea prevede cel putin acordarea sporurilor permanente, iar acestea se acorda si in concediu. Nu se impune prin legea acordarea sporurilor pontate ci se permite. Cat despre prelungirea concediului daca prinzi sarbatori in concediu, aceasta nu este sustinuta de legislatie

  6. Următorul pas pare a fi că deținuții sa primească bani că stau in pușcărie???.Cred că santem conduși de oameni fără minte.Plata orelor suplimentare când se face???.

    • Codul Muncii, art 145 alin(3): Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
      In concluzie, gresiti flagrant si impardonabil domnule Teoroc. pot solicita 4 zile din concediu de luni pina vineri, daca una din aceste zile este o sarbatoare legala si nu 5 zile, asa cum multe capete seci impun.

      • Draga coleg, conform legislatiei speciale apliocabile, in structura de aparare nationala, inclusiv la noi, concediul se acorda in zile CALENDARISTICE nu LUCRATOARE, ca in restul sistemului public. Dar asta presupune putin studiu si experienta, inainte de a te arunca in afirmatii despre greselile impardonabile ale altora

  7. A trecut vremea recursului compensatoriu. Ce ne așteapta? Alte situații cu privire la drepturile deținuților, în perioada 2014-2017. De dat azi pâna la ora 14. Anunțul a venit telefonic la ora 10. Sunt grefier la Biroul Judecatorului de supraveghere. Nu drepturi per total, ci pe fiecare drept în parte, câte admise de JS, câte admise de instanța prin contestație. Pentru patru ani. În cel mult patru ore. Deținuții au drepturi, salariații, nu, pentru ca pentru aceștia din urma, drepturile sunt un lux. Binecuvântata fii, închisoare!

     

    • nu a spus fostul ministru al justiției, Raluca Prună, că, în România, drepturile trebuie încadrate la categoria lux? Nevinovații nu merg la CEDO…

LEAVE A RESPONSE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)