Astazi s-a dezbatut in Consiliul Economic si Social initiativa de lege promovata de PNL, prin care se doreste control asupra unor unitati penitenciare, practic un asalt politic dat exact in structura de aparare nationala. Si-au epuizat celelalte tinte. Noi lipseam din portofoliu.

Desi avizele celor patru comisii de specialitate au fost favorabile, plenul CES a hotarat totusi avizarea nefavorabila a proiectului, la propunerea motivata a reprezentantului BNS (presedintele SNLP). In continuare – argumentele in vederea avizarii nefavorabile.

Consiliul Economic si Social (plen – 24.04.2018) – Propunere aviz nefavorabil

Pentru mai multa operativitate, in vederea avizarii in perfecta cunostinta de cauza, pun la dispozitia membrilor plenului cateva detalii privind primul proiect de la pct 2 (Avizare) al Ordinii de zi de astazi:

2.    Avizarea proiectelor de acte normative:
2.1  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Fiind avizat favorabil de toate cele patru comisii CES care au avut in dezbatere proiectul, am preferat o informare prealabila a plenului, avand in vedere riscurile pe care adoptarea unui astfel de act normativ le presupune.

In esenta este vorba despre o incercare de a obtine control politic asupra sistemului penitenciar din Romania sau a unei parti din acesta. Penitenciarele sunt institutii publice din structura de aparare, ordine publica si securitate nationala. Probabil urmeaza la politizare structuri din politie, armata si servicii. Initiativa legislativa sustinuta de un grup PNL format din 45 de parlamentari, cuprinde doua articole care contureaza un proiect de o precaritare juridica nepermisa la un astfel de nivel.

In primul articol, proiectul vorbeste de noi unitati penitenciare care se INFIINTEAZA fara a se CONSTRUI, intrucat nu se face referire la nicio sursa de finantare a unor constructii, nu acesta fiind scopul normei. Informativ, in ultimii 20 de ani, Romania nu a reusit sa construiasca niciun penitenciar (dar acest lucru nu face decat sa faciliteze golirea progresiva a unitatilor existente, pe criterii de conditii improprii; de aceea nici nu se va construi vreunul prea curand).

In prezent, exista doua centre de detentie si doua centre educative, in sistemul administratiei penitenciare. Proiectul in discutie vizeaza minim 16 astfel de centre (cate unul din fiecare, in toate cele opt regiuni), insa doar ca existenta pe hartie, aceasta fiind un pretext pentru a se ajunge la buget. Articolul care urmareste politizarea unui sistem apolitic prin definitie si prin lege este urmatorul:

​Sintagma utilizata (mijloacele financiare necesare functionarii…) include toate tipurile de cheltuieli, inclusiv cu salariile. Dincolo de perspectivele absurde, impartirea sursei de finantare intre bugetul de stat si bugetul consiliilor judetene este structurata gresit prin utilizarea unor termeni alesi la intamplare. In prima teza a articolului, se arata ca mijloacele financiare SUNT ASIGURATE de la bugetul de stat prin ANP in proportie de 50%, pentru ca in cea de-a doua teza a articolului sa fie creata doar eventualitatea ca fondurile VOR PROVENI din bugetul consiliilor judetene, in proportie de 50%. Care fonduri, ce reprezinta acel procent si cand VOR proveni!? Dar sa presupunem ca sunt simple erori tehnice.

A se observa totodata si necesitatea adoptarii unor hotarari la nivel de regiune, intre consiliile judetene respective care vor decide consensualprobabil, asupra alocarii unor bugete ponderate in functie de numarul de locuitori. Daca totusi o astfel de hotarare colectiva ponderata nu se va adopta la timp (in realitate, este imposibil de garantat un flux constant al bugetului), cu ce vor fi hraniti detinutii, cu ce vor fi transportati la instantele de judecata si din ce fonduri se va achizitiona munitie, uniforme si se vor plati utilitati?

In final nu vreau decat sa prefigurez o posibila scena care ar deveni mod de lucru, in cazul in care o astfel de lege s-ar adopta. Chiar daca nu se va construi niciun nou centru de detentie sau educativ (dau asigurari in acest sens!), pentru cele patru centre existente, partajarea bugetului cu consiliile judetene, s-ar aplica! Si exact acesta este scopul! Sa presupunem, deci, ca Centrul de detentie Craiova ar custodia rude ale unor politicieni aflati in exercitiul functiei, care au in pix decizia de a aloca bani de salarii unitatii mentionate. Daca in prezent putem vorbi de o imunitate consacrata a sistemului penitenciar, la posibile influente externe, cum s-ar mai mentine aceasta imunitate in perspectiva in care salariile ar intarzia cateva luni la rand pentru ca, la nivelul regiunii, Consiliul judetean Craiova (ca exemplu), nu se poate hotari cu privire la alocarea de fonduri?

Sistemul penitenciar are propriul sau buget din vremuri istorice si contribuie la bugetul statului cu venituri proprii obtinute prin activitati productive. Nu intelegem de ce este nevoie de aceasta partajare de buget, care, in esenta tot de stat este asigurat, cu riscul de a perturba grav activitatea unor unitati (pana acum sigure, chiar si in conditii improprii) daca singurul scop nu este controlul politic cu orice risc!

Rugam – sprijin pentru aviz nefavorabil!

Cu consideratie

Stefan Teoroc

Presedinte SNLP

Presedinte Federatia PUBLISIND

Vicepresedinte Blocul National Sindical (administratie publica)