Pagina de Internet a ANP indica o scadere a numarului de detinuti in contextul aplicarii noii legislatii penale. Nu uitam ca in acelasi context avem multe mii de arestati la domiciliu, care probabil vor fi condamnati supraaglomerand penitenciarele in scurt timp si nu uitam nici de cei 12.000 de detinuti romani din afara granitelor Romaniei. Raportandu-ne la capacitatea legala de detinere de 4 mp/persoana, inregistram o ameliorare a raportului, astazi situatia fiind de 30.409 detinuti (in scadere) pe 18.996 locuri (in crestere) fata de (aprox) 34.000 la 17.000 in urma cu cateva luni. 

Ministrul Justitiei, intr-o declaratie de ieri,  ofera o serie de detalii privind situatia din sistemul penitenciar, precum si perspectivele. Desi deficitul este in realitate ceva mai mare decat cel declarat, daca luam in calcul intregul context, sa spunem ca suntem pe acolo. Daca in prezent asiguram 19.000 de locuri este simplu sa ne imaginam ca pentru a respecta strict capacitatea legala raportat la efectivele custodiate ar trebui sa se construiasca cel putin 20 de unitati cu capacitate de 500 locuri. Daca am adauga si necesarul pentru a inlocui unitatile existente care stau sa cada, si daca am lua in calcul arestatii la domiciliu si detinutii care asteapta repatrierea, bilantul ar fi altul. Cititi in cele ce urmeaza, cum stam in realitate, la nivel de perspective.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat marţi, după avizarea bugetului MJ în comisiile parlamentare, că există un deficit de 10.000 de locuri în penitenciare, precizând că din resursele bugetare nu se poate construi o nouă închisoare.

„Există un deficit de peste 10.000 de locuri, în momentul de faţă, în penitenciare, raportat la standardele în materie. O să continuăm să facem mici investiţii în anumite penitenciare. Din păcate, locaţia în care se află un penitenciar, de cele mai multe ori nu permite extindere, nu permite creşterea capacităţii de cazare şi atunci nu avem altă soluţie decât de a construi «de la zero» penitenciare, care se pot face în momentul de faţă pe proprietatea ANP sau Ministerului Justiţiei. E un efort bugetar foarte mare”, a spus Robert Cazanciuc.

Ministrul Justiţiei a adăugat că, din discuţiile cu partenerii britanici, americani, francezi şi spanioli, care au venit să ofere expertiză, costul construirii unui penitenciar este de cel puţin 60-80 de milioane de euro.

„Nu o să putem să susţinem din efortul naţional acest program de investiţie, de aceea am făcut apel la Comisia Europeană. O să trimitem în scurt timp o scrisoare comună, împreună cu ministrul italian de Justiţie, către ceilalţi colegi din Uniune, pentru a ni se alătura în acest demers, în ideea de a avea o linie dedicată infrastructurii de penitenciare”, a mai spus ministrul.

Robert Cazanciuc a precizat că, în prezent, există două propuneri din partea partenerilor americani şi britanici, pentru un parteneriat public-privat în domeniul penitenciarelor.

„Suntem în curs de examinare a acestor soluţii. Dacă această soluţie va fi, din punct de vedere economic, viabilă pentru România, va fi un început. Din resurse bugetare naţionale, nu vom putea demara construcţia unui penitenciar nou. (…) Trebuie să aşteptăm efectele intrării în vigoare a noilor coduri în materie penală. Din datele pe care le am de la ANP, în momentul de faţă avem o reducere cu circa 2.000 de persoane aflate la final de an, mai puţin decât anul trecut”, a mai spus Cazanciuc.

Bugetul Ministerului Justiţie pe 2015, de 2,7 miliarde de lei, a fost avizat favorabil de comisiile juridice din Parlament, cu amendamentul unei suplimentări de aproximativ 2 milioane de lei pentru activitatea avocaţilor din oficiu.

Bugetul MJ pe 2015 este de 2.710.586.000 de lei, cu 21,7 la sută mai puţin decât cel din 2014 (3.461.593.000 de lei), potrivit proiectului de buget.

Bugetul a fost adoptat de comisiile juridice reunite cu un amendament, propus de senatorul PSD Ioan Chelaru, privind aprobarea sumei de 46.675.000 de lei pentru plata ajutorului public judiciar, în contextul în care fondurile cu această destinaţie au scăzut de la 42 de milioane de lei, în 2014, la 40 de milioane de lei, în 2015.

sursa: MEDIAFAX

 ***

 

Gandul a publicat tot ieri cateva aspecte suplimentare fata de cele de mai sus, relevante pentru evolutia:

 

Cum răspunde ministrul Justiţiei când e întrebat despre o nouă lege a amnistiei şi graţierii?

Invitat la dezbaterile pe bugetul pe 2015 a Ministerului Justiţiei, Robert Cazanciuc a vorbit despre nevoia de investiţii pentru construirea de noi penitenciare. Potrivit ministrului Justiţiei, în România există un deficit de cel puţin 10.000 de locuri în închisori, însă problema apare când vine vorba despre costurile pentru construcţia unui nou penitenciar.

„O să continuăm să facem mici investiţii în anumite penitenciare, din păcate locaţia în care se află un penitenciar nu permite extinderea şi creşterea capacităţii de cazare. Nu avem altă soluţie decât construirea de la zero penitenciare, e un efort bugetar foarte mare, 60-80 de milioane de euro minimun penitenciar şi nu vom putea să susţinem doar din efort naţional, de aceea am făcut un apel la Comisia Europeană”, a declarat Cazanciuc.

De altfel, ministrul Justiţiei a explicat că fără un program naţional finanţat din resurse proprii, plus susţinerea partenerilor internaţionali, problema nu va putea fi rezolvată.

„În momentul de faţă avem două propuneri din partea partenerilor americani şi britanici pentru un parteneriat public-privat pentru un penitenciar, suntem în curs de examinare a acestor soluţii. Fără un program naţional din resurse bugetare naţionale nu vom putea demara construcţia unui nou penitenciar”, a precizat acesta.

În plus, Ministerul Justiţiei se aşteaptă şi ca, pe viitor, instanţele să dea verdicte alternative, ca un efect al noului Cod penal. Întrebat dacă o nouă lege a amnistiei şi graţierii reprezintă o soluţie pentru aerisirea închisorilor, Cazanciuc a lăsat o astfel de decizie la latitudinea opiniei publice, precizând însă că un astfel de proiect ar putea fi o rezolvare.

„Amnistia şi graţierea sunt prevăzute în Constituţie şi în legi. Dacă ele sunt sau nu o soluţie, acest lucru trebuie stabilit doar în urma unei dezbateri publice. Noi nu am iniţiat un asemenea proiect, încercăm mai degrabă să iniţiem acest proiect european împreună cu Italia pentru a construi capacităţi noi. Dacă societatea civilă va considera că amnistia şi graţierea pot fi soluţii, cu siguranţă putem pune în dezbatere publică şi această soluţie”, a conchis Cazanciuc.

În decembrie 2013, deputaţii din comisia juridică au avizat favorabil proiectul de lege privind amnistia şi graţierea, un proiect extrem de controversat. Timp de aproape un an de zile, proiectul a fost ţinut la sertar, pentru ca în prima zi după ce Klaus Iohannis a câştigat alegerile actul normativ să fie respins. În explicaţia susţinătorilor proiectului pentru amnistie şi graţiere, aceste măsuri sunt necesare pentru a rezolva problema insuficienţei locurilor din penitenciarele din România.