www.snlp.ro Web analytics

Sedinta comisiei de dialog social din cadrul ministerului justitiei

Ordinea de zi a şedinţei a inclus următoarele puncte:

  1. Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;
  2. Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
  3. Proiectul Legii privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;
  4. Proiectul Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
  5. Proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.

În data de 1 iulie 2011 a avut loc, la sediul Ministerului Justiţiei, şedinţa Comisiei de Dialog Social, prezidată de doamna Alina BICA, secretar de stat.

Doamna director Alina Rădoi, director Direcţiei Elaborare Acte Normative, a făcut o scurtă prezentare a proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Astfel, doamna Alina Rădoi a subliniat faptul că punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, lege fundamentală ce reglementează ansamblul raporturilor de drept procesual civil, implică, la rândul ei, o activitate de documentare, de analiză în profunzime, dar şi o activitate legislativă elaborată, ale cărei principale direcţii sunt:

1. instituirea dispoziţiilor tranzitorii şi de punere în aplicare care să realizeze trecerea de la vechea la noua reglementare – pentru asigurarea previzibilităţii normei de procedură civilă, noul Cod de procedură civilă cuprinde soluţii normative cu caracter de noutate în ceea ce priveşte aplicarea legii de procedură, înlocuind principiul actual al aplicării imediate a noii norme de procedură cu acela potrivit căruia dispoziţiile noii legi de procedură civilă sunt aplicabile numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia. Capitolul II al Titlului II al proiectului instituie unele dispoziţii cu caracter de principiu pentru punerea în aplicare a noii reglementări procesual civile, ţinând seama de noul sistem procesual civil instituit prin Legea nr. 134/2010, dar şi, în egală măsură, de concepţia noului Cod civil.

2. corelarea dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă, între ele, dar şi cu prevederile noului Cod civil – Analiza minuţioasă a fiecărei norme a noului Cod de procedură civilă prin raportare la celelalte dispoziţii ale acestuia şi la legislaţia procesual civilă ce va fi afectată de intrarea sa în vigoare a făcut posibilă identificarea unor necorelări sau erori în chiar textul acestei opere legislative fundamentale, care ar fi de natură să influenţeze negativ aplicarea sa unitară, sistematică.Nu în ultimul rând, în etapa elaborării proiectului de lege pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă a fost urmărită asigurarea corelării soluţiilor noului Cod de procedură civilă cu cele ale noului Cod civil. Analizarea prevederilor noului Cod de procedură civilă a condus la necesitatea unor intervenţii legislative atât la nivel formal, cat şi de substanţă, care au urmărit îmbunătăţirea reglementării, prin eliminarea necorelărilor, unificarea terminologică, asigurarea clarităţii textelor şi evitarea interpretărilor neunitare.

3. compatibilizarea legislaţiei în vigoare cu prevederile noului Cod de procedură civilă, realizând inventarul normelor care vor fi abrogate la data intrării sale în vigoare şi propunând modificările necesare. Adaptarea reglementărilor speciale în materie procesual civilă se propune a fi realizată, pe de o parte, prin instituirea unor norme cu caracter de principiu de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă – cuprinse în Capitolul II al Titlului I al proiectului de lege, iar, pe de altă parte, prin amendarea punctuală a acestor reglementări. Astfel, cu titlu de exemplu, pentru punerea de acord a dispoziţiilor actualului cadru legal în vigoare cu dispoziţiile noului Cod de procedură civilă s-a propus modificarea următoarelor acte normative:

  1. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale;
  2. Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar;
  3. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;
  4. Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;
  5. Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti;
  6. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor;
  7. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;
  8. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004;
  9. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei;
  10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană;
  11. Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc.

Domnul Stroescu Dan George, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român, solicită informaţii cu privire la intrarea în vigoare a noilor Coduri.

Doamna director Alina Rădoi, directorul Direcţiei Elaborare Acte Normative precizează că intrarea în vigoare a Codului civil se va face la 1 octombrie 2011. Pentru celelalte coduri, în acest moment nu sunt stabilite termenele pentru intrarea in vigoare a celorlalte trei coduri. Intrarea lor in vigoare va fi analizata si in funcţie de rezultatele studiilor de impact, a căror finalizarea va avea loc lai nceputul lunii septembrie.

Doamna Alina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, a precizat faptul că în penal situaţia este chiar mai complexă decât în civil, deoarece, pe lângă noul Cod de procedură penală, avem încă 3 proiect de legi (proiectul de lege privind executarea pedepselor privative de libertate, proiectul de lege privind executarea pedepselor neprivative şi proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune). De aceea, sistemul judiciar trebuie pregătit – pentru a se identifica implicaţiile pe care aceste noi legi le vor avea, se efectuează studii de impact de către un consultant independent, în baza unui contract derulat împreună cu Banca Mondială.

Doamna director Alina Rădoi, directorul Direcţiei Elaborare Acte Normative, pentru a răspunde unei întrebări legate de pregătirea personalului, a precizat faptul că pregătirea personalului din cadrul instanţelor este organizată de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii – în acest scop, se vor derula 16 seminarii de pregătire pentru magistraţi, până în luna octombrie 2011. De asemenea, sunt avute în vedere şi alte programe de pregătire, atât centralizat, cât şi descentralizat. Este avută în vedere şi pregătirea grefierilor, aceste programe fiind gestionate de Şcoala Naţională de Grefieri .

În continuare, doamna Alina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative a făcut o scurtă prezentare a proiectelor de acte normative în materie penală. Astfel, este vorba de un pachet de legi redactate în vederea intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală – la redactarea acestui pachet a fost avută în vedere întreaga legislaţie penală, precum şi legile nepenale cu dispoziţii procesual penale. Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală conţine mai ales dispoziţii pentru corelarea acestor legi nepenale cu noile Coduri. De asemenea, sunt cuprinse si modificări ale Noului Cod de procedură penală, spre exemplu pentru corectarea unor erori materiale sau pentru eliminarea unor necorelări. Reprezentantul Ministerului Justiţiei a precizat că aceste intervenţii pe un cod care nu a intrat in vigoare erau necesare – alternativa ar fi fost ca legea să intre în vigoare cu aceste erori, ceea ce ar fi dus la dificultăţi în aplicare. S-a menţionat şi faptul că au avut loc consultări cu societatea civila – unele dintre observaţiile şi propunerile formulate cu acest prilej, vor fi preluate.

S-a trecut apoi la prezentarea proiectului de lege privind executarea pedepselor neprivative de libertate Legislaţiile penale moderne nu se rezumă la aplicarea numai a unor pedepse cu închisoarea, ci au în vedere şi alte abordări, inclusiv reglementarea unor pedepse neprivative de libertate, ca alternativă la pedeapsa închisorii.

De aceea, era cazul ca şi legislaţia penală din România să fie schimbată – pe lângă pedeapsa cu închisoarea, pot fi aplicate amenzi penale ori alte pedepse neprivative de libertate, cu recurgerea la programe de resocializare a celor care încalcă legea penală, pentru a asigura reinserţia socială a acestora. Pedeapsa cu închisoarea se va aplica numai pentru acele infracţiuni grave care impun o astfel de pedeapsă.

Domnul Stroescu Dan George, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român, şi –a exprimat opinia că o astfel de schimbare a politicii penale ar putea să creeze probleme – în sprijinul opiniei sale, a menţionat faptul că realitatea dovedeşte că avem o creştere a infracţionalităţii. S-a exprimat şi temerea că, în viitor, această politica penala de scădere a pedepselor va trebuie modificată.

Doamna Alina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative a precizat că avem o creştere a infracţionalităţii, dar aceasta este corelată cu perioada de criza. În plus, pedepsele foarte mari prevăzute de Codul penal de la 1968 nu aveau în realitate un caracter descurajator – în realitate, de multe ori judecătorii nu aplicau pedepse spre limitele maxime. În plus, intervenţiile legislative de la 1990 până în prezent nu au fost corelate întotdeauna. Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală există şi sunt asumate de către Guvern şi Parlament încă din 2009 şi 2010. Acum, proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiţiei nu face decât să pună de acord legislaţia specială cu aceste coduri – în plus, o prima încălcare a legii penale este, într-adevar, sancţionată mai blând (în raport de pedepsele prevăzute de actualul Cod penal). În schimb, concursul de infracţiuni ori recidiva vor fi sancţionate mult mai dur decât în prezent.

Doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical, a arătat că statisticile naţionale nu sunt relevante întotdeauna, deoarece mulţi români pot călătorii peste graniţe, unde comit infracţiuni, deci nu mai apar in statisticile naţionale. A ridicat şi problema reglementării executării în concret, în penitenciar, a pedepselor privative, deoarece aceasta ridică probleme.

Doamna Alina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative a precizat că aceste aspecte vor fi discutate în concret când se va ajunge la acest proiect.

Doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical a arătat că în lege ar trebui să existe o precizare care să ajute sistemul penitenciar – în concret, legea trebuie să permită deţinuţilor să desfăşoare activităţi, cu acordul acestora, desigur. Nu putem amesteca regimurile – de aceea, ar trebui sa se permită şi arestaţilor preventivi aflaţi în penitenciare să desfăşoare astfel de activităţi (să facă curat, să participe la prepararea hranei, etc. ). Propunerea a fost reţinută.

În legătură cu Legea nr. 275/2006, s-a ridicat problema dacă se vor face modificări ale acesteia odată cu intrarea în vigoare a noilor legi de executarea a pedepselor. Răspunsul a fost că nu, deoarece Legea 275/2006 va fi abrogată expres (avem coduri noi, pe cale de consecinţă vom avea si legi noi de executare a pedepselor).

În continuare, doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical a ridicat problema vizitatorilor care încearcă să introducă în penitenciar bunuri interzise – în prezent, în aceste cazuri, este sesizată politia, iar în multe cazuri, procurorul de caz dispune soluţia neînceperii urmăririi penale (cu motivarea uneori că nu se poate dovedi intenţia de a introduce cartele de telefon sau alte obiecte interzise în penitenciar).

Doamna Alina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative a arătat că legea este clară – dacă aplicarea acesteia în practică ridică probleme, eventual ar putea fi avută în vedere, ca soluţie, o sancţionare contravenţională a acestor fapte (cu o amenda contravenţională mai mare si confiscarea bunurilor interzise), urmând ca aplicarea sancţiunii contravenţionale să se facă de către personalul din Administraţia Naţională a Penitenciarelor desemnat în acest sens. Corelativ, introducerea în penitenciar a bunurilor care sunt interzise şi potrivit dreptului comun (droguri, arme, etc) va rămâne şi pe mai departe infracţiune.

Doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical, a ridicat şi problema altui text de lege, care în prezent aduce probleme pentru angajaţi – dacă un angajat al penitenciarului îşi uită telefonul personal în buzunar în zona de acces în penitenciar (zona control bagaje pentru vizitatori), se face sesizare la poliţie şi la parchet, ceea ce duce la un număr mare de dosare penale deschise pe numele acestor angajaţi. Sintagma „în penitenciar” ar trebui interpretată ca reprezentând zona de dincolo de turnicheţi, nu şi în zona de acces al vizitatorilor. S-a arătat că pentru aceste motive se impune modificarea legii.

Doamna Alina Barbu şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, a precizat că dacă într-adevar modul de interpretare al legii este atât de extensiv, poate că sunt necesare nişte clarificări.

Doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical, a ridicat şi problema punerilor în libertate care creează probleme colegilor de la evidenţa deţinuţilor – s-a propus ca între orele 22 si 6 să nu se facă eliberări din penitenciar, chiar dacă ar exista o hotărâre judecătorească de eliberare, pentru a putea face actele necesare, fără a mai fi nevoie să fie chemat personalul de acasă, în miezul nopţii ( pentru a întocmi aceste înscrisuri).

Ca răspuns la această problemă, doamnaAlina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative a precizat că urmează a se analiza dacă este nevoie de intervenţie legislativă – dacă răspunsul la această întrebare va fi pozitiv, normele care să lămurească aceste aspecte ar putea fi incluse mai degrabă într-o hotărâre de Guvern, cu norme de aplicare a legii. Va fi avut în vedere, eventual, un termen pe ore (inspirat din jurisprudenţa CEDO).

Doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical, a ridicat şi problema personalului didactic care lucrează în penitenciare şi care este detaşat, de regulă, de la Ministerul Învăţământului – de aceea, uneori ei nu sunt consideraţi ca aparţinând nici de Ministerul Justiţiei, nici de cel al Învăţământului.

Doamna Alina Barbu, şef serviciu Drept public în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative a arătat că ar fi greu sa creăm încă un sistem de învăţământ public, separat pentru copii care au încălcat legea – o posibilă soluţie ar putea fi reprezentată de un protocol încheiat cu Ministerul Învăţământului, la care să se adauge, eventual, şi măsuri care să stimuleze personalul didactic să vină spre acest tip de învăţământ.

În continuare, s-a arătat faptul că proiectul de lege privind executarea pedepselor neprivative cuprinde norme referitoare la executarea amenzii, un capitol privind răspunderea penală a persoanei juridice. Ministerul Justiţiei încurajează foarte mult aplicarea acestor dispoziţii legale – astfel, de exemplu, victimele unor infracţiuni ar urma să fie despăgubite din bugetul persoanei juridice a cărei răspundere penală ar fi angajată, nemaifiind nevoie, ca în prezent, ca bugetul de stat să suporte aceste sume de bani. Din păcate, deşi instituţia răspunderii penale a persoanei juridice nu este foarte nouă, până acum nu a fost foarte utilizată.

S-a arătat de către doamna Adriana Filimon, reprezentantul Direcţiei probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, faptul că proiectul legii probaţiunii s-a elaborat odată cu proiectul de lege referitor la executarea pedepselor neprivative de libertate, acestea fiind deci strâns legate între ele. De asemenea, prin legea probaţiunii se aduc completări tehnice pentru aspecte care sunt reglementate în coduri la nivel de principiu, deci cu un grad de generalitate mai mare. Sistemul de probaţiune este gândit prin acest proiect de lege ca un mecanism, a cărui funcţionare ţine de maturizarea societăţii româneşti.

Doamna Mihaela Neacşu, reprezentanta Blocului Naţional Sindical, a exprimat şi opinia referitoare la necesitatea implicării mai active a societăţii civile în funcţionarea sistemului de probaţiune, aşa cum se întâmplă în alte state membre ale UE, cât şi la necesitatea de a aloca resursele financiare necesare pregătirii şi angajării specialiştilor care trebuie să aplice prevederile legii – fără resurse materiale, prevederile legii nu vor putea fi aplicate. În prezent, numărul specialiştilor de la serviciile de probaţiune este foarte mic.

La finalul şedinţei, s-a menţionat că minuta acestei şedinţe va fi transmisă pe adresele de e-mail ale partenerilor sociali, prezenţi la dezbatere, urmând ca aceştia să comunice pe mail, acordul dumnealor cu privire la conţinutul minutei.

La şedinţa Comisiei de Dialog Social, din data 1 iulie 2011, au participat următoarele persoane:

  1. Alina Mihaela Bica– secretar de stat – Ministerul Justiţiei
  2. Alina Rădoi – Director- Direcţia Elaborare Acte Normative
  3. Alina Barbu – Şef Serviciu – Direcţia Elaborare Acte Normative
  4. Anişoara Ştefănescu – consilier juridic – Direcţia Elaborare Acte Normative
  5. Dragoş Panaitescu – consilier juridic – Direcţia Elaborare Acte Normative
  6. Radu Geamănu – consilier juridic – Direcţia Elaborare Acte Normative
  7. Melinda Popescu- Stoica – consilier juridic – Direcţia Elaborare Acte Normative
  8. Adriana Filimon – Direcţia Probaţiune
  9. Elena Lemnrău – Direcţia Resurse Umane
  10. Arabela Pişcociu – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
  11. Ionaşcu Irina- Patronatul Român
  12. Mihaela Neacşu – Blocul Naţional Sindical
  13. Marcu Gabriela – Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia
  14. Stroescu Dan George – Confederaţia Naţională a Patronatului Român
  15. Marin Ion – Confederaţia Patronală din Industria României
error

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)