Politstii au fost demilitarizati cu doi ani inaintea noastra, in anul 2002, prin Legea nr. 360 Statutul politistului. Sistemul penitenciar a urmat aproape integral modelul politiei inclusiv in ce priveste asocierea sindicala. Treptat, cu anii, lucrurile au inceput sa se schimbe si chiar daca linia generala unitara a fost pastrata, multe dintre prevederile legale au imbracat aspecte diferite in cele doua statute speciale. Continuam sa fim atenti la ce se intampla in structura de aparare si siguranta nationala de care suntem legati ombilical, dar ne urmam calea.

Fiind in plin proces de modificare a statutului nostru special, nu putem sa ignoram evolutia cadrului legislativ care vizeaza politistii. Asa cum nu putem sa ignoram faptul ca politistii nu au avut niciodata dreptul la greva iar noi ne vom numi politsti de penitenciare (conditionat de adoptarea legii, bineinteles); asa este, acest drept a fost suprimat si in ce ne priveste, prin Legea nr 62/2011, insa nutrim in continuare sperante ca il vom putea recapata si nu incetam sa militam pentru asta, ceea ce probabil ca va deveni o utopie in contextul reconfigurarii profesiei noastre si al prevederilor aplicabile la nivel international (Conventia OIM nr 87/1948, art 9 pct 1). Dar este o regula ca in viata nu le poti avea pe toate.

In urma cu doua luni Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca articolele din Statutul politistului care reglementeaza procedura disciplinara, sunt neconstitutionale. Deosebit de interesante sunt considerentele deciziei, care lovesc puternic in obiceiul de a include in lege o simpla trimitere la un ordin de ministru care urmeaza sa reglementeze domeniul, aceasta trimitere din lege fiind apreciata de Curte ca o „norma in alb” care permite ministrului sa vina cu propriile reguli, avand in vedere ca legea nu detaliaza. Multe dintre normele aplicabile politistilor sunt prevazute in astfel de ordine, niciodata publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si astfel pastrate la secret. Iata ca nu merge la infinit.

Decizie nr. 392 din 2 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicata în Monitorul Oficial cu numărul 667 din data de 11 septembrie 2014 (extrase):

• In dosarul de faţă, în esenţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că aspecte esenţiale în materia răspunderii disciplinare, ce ţin de statutul funcţionarului public, sunt reglementate, în baza dispoziţiilor legale Criticate, prin acte juridice infralegale, respectiv prin ordine ale ministrului administraţiei şi internelor.
• Dispoziţiile legale criticate nu numai că nu reglementează procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancţiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină, ci deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort care este abilitat să adopte ordine. Aşadar, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, de altfel, în cazul de faţă, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a se apăra în mod eficient.
• În aceste condiţii, persoana cercetată disciplinar nu cunoaşte regulile după care se desfăşoară procedura, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil şi deci nici opozabil. Normele privind cercetarea disciplinară trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Or, delegarea de atribuţii de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp.

Doar ca fapt divers dar si conex, tot CCR decidea in urma cu 6 ani ca interzicerea deptului de greva pentru politie, este perfect constitutionala, ca urmare a unei actiuni pusa pe rol de sindicalistii din Politie (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1225 din 20/12/2007, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 08/02/2008 – extrase):

• Curtea reţine, în plus, că interdicţia exercitării dreptului la grevă nu pune această categorie socio-profesională în imposibilitatea de a-şi apăra interesele profesionale şi sociale, precum şi drepturile legitime. 
• Astfel, poliţiştii au posibilitatea ca, prin intermediul Corpului Naţional al Poliţiştilor, să recurgă, pentru satisfacerea acestor interese, la mijloace amiabile de soluţionare a conflictelor de muncă în raporturile cu administraţia centrală, constând în conciliere, mediere şi arbitraj, fără însă a apela la grevă. 
• Curtea constată că nu poate reţine nici critica referitoare la încălcarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice,întrucât poliţiştii beneficiază de un statut special în comparaţie cu alte categorii de salariaţi, astfel că, în considerarea importanţei activităţii acestora în ansamblul societăţii, este justificată instituirea unui regim special în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la grevă. 
• În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, în mod constant, că egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind permisă instituirea unor tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane, dacă există o justificare obiectivă şi rezonabilă. 
• În ceea ce priveşte art. 53 din Constituţie, considerat, de asemenea, ca fiind încălcat, pentru criticile prezentate anterior, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale care reglementează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ale cetăţenilor nu sunt aplicabile în cauza dedusă controlului de constituţionalitate. 
• Curtea constată că prevederile art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale.