www.snlp.ro Web analytics

BNS a demonstrat astazi ca majorarea salariului minim este sustenabila

Biroul pentru observarea muncii si a calitatii locurilor de munca:

  • De doua ori mai multi angajati cu salariul minim in sectorul privat comparativ cu sectorul public
  • Majorarea salariului minim aduce bani in plus la buget

Blocul Național Sindical a dat astăzi publicității rezultatele a doua studii făcute de ”Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de munca”, o instituție de cercetare a pieței muncii înființată de BNS în cadrul unui proiect finanțat din Fondul Social European – POS DRU.

Prima dintre analizele prezentate a vizat salarizarea din sectorul public si cea din sectorul privat (mai cu seama din prisma inegalitatilor) si a fost elaborata de economistii Liviu Voinea si Flavius Mihaescu. Din datele centralizate de experti a rezultat ca cele mai grave inegalitati de salarizare exista in interiorul sectorului public si nu intre sectorul public si sectorul privat.

Potrivit autorilor studiului, in perioada 2004-2009 au crescut inegalitatile din interiorul sistemului public ca urmare a cresterii salariilor (fondul total de salarii a crescut de la 4,8% din PIB în 2004 la 8,4% în 2008 şi 9,5% în 2009), crestere ce s-a distribuit cu precadere pe zona salariilor de top si mai putin in zona salariilor mici, ajungandu-se astfel ca primii 10% din vârful grilei de salarizare să câștige de circa 3,3 ori mai mult decât ultimii 10%.

În ce privește diferențele de salarizare dintre sectorul public și sectorul privat, din datele centralizate a rezultat că salariul mediu era în 2009 mai mare în sectorul public decât în sectorul privat cu circa 20% (1203 lei comparativ cu 998 lei) constatându-se o reducere a inegalităților în anul 2009 comparativ cu anii precedenți (ecart de 21,6% în 2007 și respectiv 22,4% în 2005).

Potrivit conf.univ.dr. Liviu Voinea, la aceasta diferență contribuie și faptul că în sectorul privat sunt de două ori mai mulți angajați plătiți la nivelul salariului minim pe economie decât sunt în sectorul public. Președintele BNS, Dumitru Costin, este de părere numărul dublu de angajați plătiți cu salariul minim din sectorul privat se justifică prin faptul că fiscalitatea împovărătoare pe forța de muncă îi determină pe patroni să lucreze în zona economiei gri, declarând salariul minim în cartea de muncă.

Alte informații relevante din raport:

  • Sectorul public concentrează cca.21% din forţa de muncă, iar fondul total de salarii este de cca.25% din cheltuielile bugetare. În Marea Britanie, sectorul public are 20% din forţa de muncă iar fondul total de salarii reprezintă 50% din cheltuielile bugetare.
  • În administraţia publică a crescut numărul angajaţilor cu 44% (de la 3,75% din forţa de muncă în 2004 la 5,15% în 2007 şi la 5,4% în 2009), în schimb numărul angajaţilor din companii de stat şi servicii publice s-a redus cu un sfert (de la 20% în 2004 la 16,5% în 2007 şi 15,5% în 2009).
  • Sectorul public angajează de două ori mai mulţi absolvenţi de universitate decât sectorul privat (cca. 40% faţă de cca.20%) însă un absolvent de facultate câştigă cu 10% mai puţin la stat decât la privat
  • Sectorul public angajează mai multe persoane cu experienţă (30 de ani sau mai mult) şi mai puţine persoane fără experienţă (mai puţin de 10 ani experienţă)
  • Un angajat cu mai puţin de 5 ani de experienţă câştigă cu 15% mai puţin la stat decât la privat.

Al doilea studiu prezentat astăzi de Blocul Național Sindical (elaborat de conf. univ. dr. Liviu Voinea și prof.univ.dr Lucian Albu) a arătat faptul că o majorare a salariului minim cu 50, 100 sau 150 de lei nu numai că poate fi suportată de economie dar chiar are efecte pozitive asupra bugetului de stat consolidat.

Primul scenariu luat în calcul de experții Observatorului BNS a vizat majorarea salariului minim la 650 de lei. În cazul în care s-ar opera această creștere, bugetul de stat ar avea cheltuieli de 247 milioane de lei și venituri suplimentare de 605 milioane lei, ceea ce ar însemna un plus la buget de 358 milioane de lei.

În scenariul doi, cu un salariu minim de 700 lei, plusul la buget ar înseamna circa 717 milioane lei iar în scenariul 3, cu un salariu minim de 750 lei, plusul ar însemna 1075 milioane lei.

În ce privește mediul privat, din calculele făcute de experți a rezultat că pot crește costurile cu forța de muncă cu procente cuprinse între 1 și 3%, în funcție de scenariul majorării salariului minim, creșteri considerate marginale, suportabile.

În plus, având în vedere faptul că cea mai mare parte a celor cu salarii mici își orientează veniturile spre consumul alimentar, vor crește și încasările din TVA cu sume cuprinse între 43 milioane lei în scenariul 1 și 130 milioane lei în scenariul 3.

Sintetizând rezultatele celor două studii prezentate astăzi de experții Observatorului BNS, Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat că se impune o majorare a salariului minim pe economie.

”Datele ne arată foarte clar că o majorare a salariului minim pe economie va avea efecte benefice asupra bugetului de stat consolidat. România are nevoie de o creștere a acestui indicator, coroborată cu măsuri de reducere a fiscalității pe forța de muncă și cu întărirea rolului și autorității Inspecției Muncii.

Până acum am primit sistematic replici de genul ”nu se poate” atunci când am adus în discuție subiectul creșterii salariului minim. Astăzi am venit în spațiul public având în față evaluări, cifre concrete, cât se poate de transparente și argumentate. Am dovedit că se poate și îi așteptăm pe reprezentanții Guvernului, ai ministerelor, toți cei care susțin că nu se poate, să ne contrazică la fel de documentat.”

Departamentul Presa BNS

 

Documente atasate:

error

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)