www.snlp.ro Web analytics

Hai liberare! Recurs in interesul legii

prisonexitinterviews 1de Aida Ciobanu

“Recursul in interesul legii” este planul ministrului Tudorel Toader pentru a lamuri treaba cu liberarea conditionata a detinutilor, amanata deseori, fara motive evidente si fara o practica unitara, de unele instante de judecata, contrar propunerilor favorabile facute de comisiile din unitati. Sa analizam putin acest plan.

Demersul poate fi util avand in vedere realitatea in ceea ce priveste pronuntarea  diferita a instantelor pe aceeasi speta. Tudorel Toader a declarat că a cerut toate hotărârile judecătoreşti si procesele verbale ale comisiei de liberare conditionata, în baza cărora există în penitenciare deţinuţi aflaţi în prelungirea liberării condiţionate, după îndeplinirea condiţiilor legale.

Apoi, dacă va observa o practică neunitară în interpretarea şi aplicarea Codului penal, va face demersuri pentru a iniţia un recurs în interesul legii. In continuarea demersului, ministrul a adăugat că, dacă există o practică neunitară în aceeaşi speţă, în aceeaşi procedură, adică judecătorii aplică diferit aceeaşi normă legală, există acest mecanism regulator prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţă un recurs în interesul legii.

„Eu am vizitat multe penitenciare, am luat măsuri concrete atunci, în timpul deplasării cu directorii penitenciarelor. Trebuie să cunosc realitatea ca să fac o foaie de parcurs adecvată şi să iau măsurile oportune şi necesare. Majoritatea deţinuţilor spun că li se amână liberarea condiţionată fără niciun motiv. Noi nu trebuie să luăm de bun ceea ce spun ei, dar nici nu trebuie să negăm ce spun ei.

Eu am cerut şi astăzi am vorbit cu directorul ANP să îmi dea toate hotărârile judecătoreşti în baza cărora astăzi în penitenciare avem deţinuţi aflaţi în prelungirea liberării condiţionate, după îndeplinirea condiţiilor legale. Nu ştiu care va fi rezultatul, dar dacă va fi o practică neunitară în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de la 99 până la 106 din Codul penal atunci fac demersuri legale pentru a iniţia un recurs în interesul legii, ca Înalta Curte să dea o dezlegare obligatorie şi în felul ăsta şi deţinuţii în procedura de liberare condiţionată să se bucure de un tratament egal în faţa legii”, a explicat Toader, la Palatul Parlamentului.

Sectoarele evidenta din unitati au turat motoarele si au scanat/trimis documentele solicitate. Ramane de vazut care va fi rezultatul acestei munci care a incarcat activitatea, intr-un moment cand prioritara este aplicarea Legii 169/2017, privind compensarea zilelor executate in conditii necorespunzatoare. Cu efective slabite de valurile de pensionari, sectoarele evidenta se straduiesc sa faca fata solicitarilor, avand in vedere ca urmeaza o perioada de activitate intensa, in aplicarea Legii 169/2017.

Insa, in principiu, daca este atributul comisiilor din penitenciare sa analizeze modul in care un detinut si-a ispasit pedeapsa, bine sau rau, si sa puna concluzii propunand liberarea sau amanarea, cum se poate explica o solutie diferita a instantei de judecata, in lipsa oricarui argument suplimentar care sa o fundamenteze? Detinutii intra in sistemul nostru si se leaga de speranta liberarii conditionate care pare a fi in mana comisiilor din unitati dar daca cu toate activitatile, recompensele si creditele acumulate si cu toate zilele castig adunate ca urmare a muncii prestate, primesc liberare de la unitate si amanare de la instanta, cine ce mai intelege din asta?

Un articol edificator pe aceasta tema este cel publicat recent de prof Ion Durnescu de la Universitatea Bucuresti. Citat:

„In experienta mea de cercetator in spatiul carceral, m-am intalnit frecvent cu criticile la adresa modului de judecare a liberarii conditionate. Cele mai multe critici au venit din partea detinutilor. In mare parte acestia se plangeau de faptul ca acordarea liberarii conditionate a devenit un fel de loterie. La conditii si situatii aproximativ identice, solutiile instantelor au fost diametral opuse. Am intalnit detinuti care aveau o cariera infractionala bogata si care au fost liberati conditionat la primul termen. Am intalnit, insa, si detinuti fara antecedente penale, cu un comportament optim in penitenciar si cu fapte relativ usoare care erau amanati la instanta pentru 4 sau 6 luni.

 

In multe cazuri, detinutii puteau dovedi ‘indreptarea’ prin recompensele primite in penitenciar si, cu toate acestea, erau amanati de catre instanta. Am intalnit detinuti care ‘isi faceau afaceri judiciare’ (inventau litigii) in alte peniteciare pentru ca cererea de liberare conditionata sa le fie judecata de o alta instanta decat cea de care apartinea penitenciarul in care si-au executat cea mai mare parte din pedeapsa. Evident ca, in aceste conditii, influenta motivatoare a liberarii conditionate despre care am vorbit mai sus si-a pierdut din forta. Detinutii nu mai stiu ce comportament anume este recompensat prin liberare conditionata. De ce sa mai participe la programe? Sau sa presteze activitati lucrative?” Cititi tot articolul aici.

 

6 COMMENTS

  1. sa nu uitam ca institutia liberarii conditionate este o exceptie la executarea pedepsei, regula este liberarea in termen, numai ca in sistemul nostru juridic orice exceptie devine regula

  2. din pacate da / din faza de proiect a emanatiei cu remediile am semnalat presiunea care va fi in sector / insa solutiile nu au generat preocupare pa varfuri

  3. Inumana decizia de xerocopiere a tuturor pv si sentintelor pentru lucratorii din sectorul evidenta care au trebuit sa lase deoparte lucrarile zilnice care şi aşa sunt peste puterile lor şi să facă nişte mofturi contra timp. Activitățile la nivelul sectorului sunt multe peronal insuficient şi răspundere pe măsură,ore suplimentare la greu, permanențe la domiciliu neplătite şi mai urmează şi L169. Un vis urât pentru lucrători.

  4. In niciun caz nu voi lua apararea lui tudorel / nu am de ce / insa parca imi amintesc din cand in cand de Raluca Pruna si tind sa-l indragesc nitel 🙂 Nu trecea saptamana fara sa planga public pentru detinuti si sa infiereze personalul

  5. Ministrul justiției are un punct de vedere, cei cu vechime în sistem trebuie să recunoaștem că sunt şi ceva adevăruri, însă domnul ministru de ce nu se arată la fel de îngrijorat şi de sentințele judecătorești diferite în spețe nu similare ci identice care se aplică şi celorlalți cetățeni ai acestei țări? Nu este clar, domnule Teoroc, că acest ministru este preocupat exclusiv de infractori?

Comments are closed.

error

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)