Comunicat de presă BNS

Măsurile fiscale promovate de Guvern consolidează un nou model de distribuire a bunăstării

Bucureşti, 09-08-2017

Scutirea de impozit pentru veniturile din dividende și reducerea contribuțiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate prin afectarea nivelul de trai al populației. La începutul acestei săptămâni, în stilul obișnuit, adică cu maxim două zile înainte, Ministerul Finanțelor Publice a transmis partenerilor sociali spre avizare un proiect de modificare a Codului Fiscal. Două aspecte atrag atenția în mod special, respectiv: scutirea de impozit a veniturilor din dividende și majorarea accizelor pentru 3 produse – benzină cu plumb, benzină fără plumb și motorină.

Sursa: Departamentul de Presa BNS

Alegerea celor 3 produse nu este deloc întâmplătoare, veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă aprox 55% din accizele totale colectate într-un an.

Scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aprox 1,28 mld. lei/an.

Majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creștere a veniturilor bugetare cu aprox 3,35 mld lei /an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 01.09.2017.

Trebuie spus că în acest moment România și-a aliniat nivelul accizelor prentru toate cele 3 produse la nivelul Directivei Europene 203/96/EC. Această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă.

Nivelul accizei în euro practicat de România este în acest moment, înainte de creșterea vizată pentru 01.09.2017, unul din cele mai reduse din Europa. Dacă ajustăm nivelul accizelor pentru cele 3 produse cu nivelul de trai din fiecare țară, România este a doua, după Bulgaria, cu cele mai mari niveluri ale accizei, în condițiile în care Bulgaria are accize la toate cele 3 produse vizate, la nivelul minim din Directivă.

În aceste condiții majorarea accizei este complet nejustificată. După modul în care a fost gândită este evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat și cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităților acordate mediului de afaceri.

Efectul creșterii accizelor va fi resimțit rapid în prețul la pompă al carburanților. Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aprox 43% din prețul la pompă al benzinei fără plumb și 40% în cazul motorinei, este de așteptat ca de la 1 septembrie prețul la pompă al benzinei și motorinei să crească cu aprox 10%, în cazul în care comercianții nu vor mai face și alte ajustări decât cele rezultate din creșterea accizei.Creșterea prețurilor nu se va opri însă aici, 10% va fi creșterea directă și imediată. Până la sfârșitul anului estimăm că populația va resimți un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creșterea prețurilor pentru alte  produse și servicii pentru a căror distribuție se folosesc mijloacele de transport.

În nenumărate rânduri Guvernul și-a justificat deciziile prin invocarea prevederilor Programului de Guvernare, menționând că populația a votat pentru acest program. Majorarea accizelor nu este menționată în Programul de Guvernare, nimeni nu a votat pentru creșterea prețurilor la carburanți ca urmare, în logica Guvernului aplicată până în prezent, o astfel de măsură nu ar trebui nici măcar să fie adusă în dezbatere publică.

Scutirea de impozit pe dividende cât și renunțarea la cele 4 contribuții sociale (contribuția pentru fondul de șomaj, contribuția la fondul de garantare a creanțelor salariale, contribuția pentru concedii și indemnizații și contribuția pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă și boli profesionale), înseamnă pentru bugetul public o pierdere de venituri de peste 5 mld lei anual, adică aproape dublu față de cât obține Guvernul într-un an prin majorarea accizelor.

Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulți, în special populația activă, pe de o parte afectată de creșterea prețurilor și pe de altă parte prin pierderea unor drepturi (aferente contribuțiilor sociale datorate în special de angajator și la care Guvernul a decis să renunțe).

Cerem Guvernului României să stopeze imediat acest tip de măsuri fiscale care consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populației active din România.

Cerem de asemenea Guvernului constituirea de urgență a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Fiscal, cu implicarea partenerilor sociali, astfel încât să se asigure premisele pentru o politică fiscală echitabilă, predictibilă și sustenabilă, așa cum BNS, prin intermediul Dnului Președinte Dumitru Costin, a solicitat în cadrul reuniuniii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social din 27.07.2017.