Daca pana acum, incepand cu anul 2010, legea-cadru privind salarizarea bugetarilor era suspendata anual prin acte tranzitorii care stabileau ce bani luam timp de cate 12 luni, pentru 2017, la predarea stafetei intre tehnocrati si executivul politic, avem un nou proiect neterminat de lege-cadru si o ordonanta valabila doar pentru doua luni, pana la 28 februarie!

Dar sa nu sarim peste cateva precizari utile. Fata de actele tranzitorii prin care ni s-au decis veniturile in ultimii 7 ani, incepand cu 2014 s-a schimbat ceva: mai multe drepturi au fost stabilite prin modificari ale acestor acte, aplicate fie prin alte ordonante fie chiar prin legile care aprobau ordonantele, regulile jocului fiind schimbate chiar in timpul jocului. Avem astfel ca moment de cotitura Legea 71/2015 care aproba OUG 83/2014 dar care completeaza totodata ordonanta cu foarte multe elemente noi cum ar fi diferite majorari acordate unor categorii de salariati dar si cu dispozitii prin care se detaliaza anumite prevederi initiale, explicitandu-se termeni si sintagme in vederea unei interpretari mai facile.

Pentru salarizarea din anul 2016 a fost emisa OUG 57/2015, acesta fiind probabil cel mai modificat act normativ de acest tip. Lista de ordonante care s-au emis in completarea/modificarea OUG 57/2015 este lunga si concureaza cu modificarile produse prin legi de aprobare ale ordonantelor respective, ultima fiind Legea 250 publicata pe 21.12.2016, prin care se aproba OUG 20/2016 (care a modificat OUG 57/2015) dar se si introduc multe norme noi.

Incapacitatea guvernamentala, de la un mandat la altul, de asumare si aplicare a unei legi-cadru echitabile pentru toti bugetarii si care sa elimine toate nedreptatile create in 7 ani de degringolada legislativa, a generat nevoi speciale cum ar fi adoptarea la nivel de guvern, prin OUG 20/2016 a unor anexe salariale „la cheie” pentru sanatate si educatie, lasand restul sistemului public in stand-by.

Astfel, in timp ce jumatate din bugetari sunt platiti pe baza unor grile noi si relativ clare, din care au fost eliminati coeficientii de ierarhizare fiind inlocuiti cu valori nominale (cuantumuri) ale salariilor de baza, cealalta jumatate este inca salarizata pe baza normelor valabile pana la 31.12.2009 abrogate dar apoi ultraactivate prin acte tranzitorii. Intelege cine poate…

Prin Legea 250/2016 grilele aprobate prin OUG 20/2016 sunt completate puternic astfel incat asistenta sociala este in sfarsit integrata in grila familiei ocupationale „sanatate si asistenta sociala”. Tangential, nu putem uita afirmatia ministrului Pislaru pe fondul protestului PUBLISIND din asistenta sociala, ca sanatatea si asistenta sociala sunt familii ocupationale diferite, facand o confuzie grava intre Legea 284/2010 privind salarizarea-cadru a bugetarilor (unde avem o singura familie ocupationala pentru cele doua sectoare) si HG 1260/2011 privind sectoarele de activitate in vederea negocierilor colective, care intr-adevar separa sanatatea de asistenta insa doar in planul dialogului social. Dar nu ar fi singura confuzie grava pe care Dragos Pislaru o lasa in urma mandatului sau (ne amintim si de divergenta cu salariul de merit din penitenciare).

Legea 250/2016 a fost tinuta pe loc in drumul spre publicare de sesizarile privind neconstitutionalitatea astfel incat a fost publicata abia acum 3 zile iar efectele sunt cam ciudate intrucat stabileste multiple cresteri salariale incepand cu luna decembrie 2016 insa o lege nu poate produce efecte pentru trecut astfel incat avem o luna decembrie de doar 10 zile, de la data intrarii in vigoare a legii si pana in ultima zi din an.

Cum ar veni, guvernul tehnocrat a strans cu 2/3 robinetul cresterilor stabilite in parlament, intarziind pe cat posibil promulgarea L250/2016 prin sesizarile depuse la CCR. Curtea constitutionala a decis ca nu se incalca legea fundamentala si astfel avem noi petice pe un sac in care s-au amestecat toate de nu mai stie nimeni clar ce este acolo.

Colac peste pupaza, se termina anul si pentru evitarea „riscului” de intrare in vigoare a Legii 284/2010 (in lipsa unei noi legi-cadru) a fost necesara emiterea unei ordonante de guvern pentru anul 2017, ca de obicei. Numai ca de data asta obiceiul a fost modificat in sensul ca a fost emisa OUG 99/2016 cu valabilitate doar pentru doua luni. Doua luni care, avand in vedere absenta unui guvern politic, se vor sincroniza si cu absenta unui buget clar pentru 2017.

Deducem din preambulul ordonantei de urgenta care decide cum vor fi platiti bugetarii in 2017, ca noul guvern are un plan, nu stim care, dar probabil care este unul hazardat daca obiectivul este de a avea norme salariale noi si clare in doua luni de acum incolo. Daca planul nu se va realiza, va fi necesar un nou act tranzitoriu pentru perioada care urmeaza dupa 28 februarie. Intram deci cu pasi impleticiti inntr-o etapa deloc clara, deloc sigura, care incepe cum reiese si din titlu cu o ordonanta supertranzitorie pana la adevarata ordonanta tranzitorie pentru intregul an 2017.

OUG nr. 99/2016 – Extras din preambul:

• ţinând cont că în conformitate cu prevederile art. 35¹ din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, proiectele bugetelor pe anul următor se depun la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, potrivit art. 103 din Constituţia României, republicată
• luând în considerare că noul Guvern urmează să promoveze politici publice în domeniul fiscal-bugetar, se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017