www.snlp.ro Web analytics

Realitatea TV a descoperit unde se ascunde inchizitorul Torquemada: la Penitenciarul Brăila!

Atât din reportajele difuzate în week-end, cât şi prin mijloace proprii, am aflat că 2 biete persoane private de libertate în Penitenciarul Brăila, au fost exterminate prin următoarele metode torţionare:

  1. Li s-a permis să-şi execute pedeapsa în regimul semi-deschis (au uşile deschise la camere pe tot parcursul zilei, beneficiază de supraveghere cu nivel scăzut de intensitate, sunt incluşi în multiple programe de intervenţie psihosocială pe care le desfăşoară tot în spaţii/încăperi deschise, se deplasează neînsoţiţi în interiorul penitenciarului)
  2. Au fost selecţionaţi, cu acordul lor, să desfăşoare activităţi productive, deci să muncească în aer liber împreună cu alte persoane, beneficiind de câştiguri financiare, diminuarea pedepselor (o zi câştigată la două sau trei muncite) cât şi de şansa de a fi liberaţi la prima analiză a comisiei de liberare condiţionată.

    Notă
    Pentru deciziile de la pct 1 şi 2 două comisii şi-au asumat responsabilitatea. În cazul în care cei individualizaţi/selecţionaţi evadează sau comit alte fapte grave, membrii comisiilor (inclusiv directorul unităţii) pot fi fost traşi la răspundere, alături de cei care îi aveau în grijă la momentul evenimentului.
  3. Au profitat de lejeritatea sistemului în care îşi executau pedeapsa şi de încrederea celor care au avut curajul să-şi asume răspunderea pentru ei, pentru a introduce în unitate obiecte şi substanţe interzise (alcool, telefoane mobile); de asemenea, au consumat alcool şi au folosit telefoane mobile într-un penitenciar.
  4. Ştiindu-se vinovaţi, au reacţionat agresiv cu ocazia controlului care a dus la descoperirea obiectelor interzise, încercând să intimideze personalul de pază care a fost nevoit să-i imobilizeze.

Stimabila d-nă reporter-procuror-acuzator Cristina Şincai de la Realitatea TV, luând în calcul prezumţia de vinovăţie absolută a celor care aplica legea în condiţii de siguranţă mai mult decât precară a pus verdictul: TORTURĂ! A făcut tot posibilul într-o emisiune difuzată în direct sâmbătă în a-l determina pe directorul general al A.N.P. să accepte că este vorba de tortură. Acesta a rezistat greu atacurilor mai ales că nu prea a avut ocazia să vorbescă mai mult de 5 secunde la o intervenţie.

Brusc, sistemul nostru a devenit mai atractiv, iar guvernanţii mai decişi ca niciodată să plaseze sistemul penitenciar pe agenda publică şi să aprobe creşterea mult aşteptată de salarii pentru personal. Mulţumim d-na Şincai!

Torquemada e printre noi! Evidenţa probelor.

Colegii noştri deferiţi parchetului s-au făcut vinovaţi, printre altele, de faptul că au acceptat contra unui salariu derizoriu, indexat cu doar 4 procente in 2008 în timp ce inflaţia reală a fost de 14% (fără nicio legătură cu toate tobele bătute în mass-media pe acest subiect) să execute misiuni de pază, escortare sau supraveghere singuri sau în doi atunci când regulamentele impun cel puţin patru sau mai mulţi, doar cu nişte vechituri de bastoane de cauciuc la şold printre deţinuţi cu grad sporit de periculozitate, echipaţi parţial şi formaţi în viteză din punct de vedere profesional (nimeni nu are timp de pierdut cu studiul – carnea de tun este foarte solicitată), au acceptat să vegheze câte 13 ore fără înlocuitori în foişoarele de pază fără să conteze anotimpul şi temperatura, depăşind deseori 240 de ore lunar când media limitei legale este 170.

Li se mai poate reţine vina că acceptă să lucreze în unităţi nemodernizate, construite în urmă cu jumătate de secol sau mai bine, în care camerele de supraveghere video vor deveni un instrument de lucru abia peste mulţi ani pentru moment fiind simple utopii, sau că îşi riscă zilnic viaţa printre deţinuţi care posedă tot felul de obiecte interzise (în toate statele se descoperă obiecte interzise la deţinuţi), care se mai şi liberează cu gânduri de răzbunare, fără să aibă la îndemână decât un biet baston de cauciuc – infailibilă armă!

Au crezut că reprezintă autoritatea statului. Filmele americane nu trebuie aplicate în România. Au folosit mijloacele de imobilizare. Forţa fizică, bastonul de cauciuc pot lăsa urme, într-adevăr. În procedurile interne nu este specificată metoda folosirii bastonului fără a lăsa urme.

Câteva poze cu vânătăi au caracterizat un sistem: torţionarii din penitenciare!

Oare, dacă la posturile de televiziune se primea o poză cu un deţinut care avea înfipte în cutia craniană 5 cuie, cu mesajul „am fost torturat”, sistemul penitenciar mai avea vreo şansă? Dar astfel de imagini sunt rutină în penitenciare. Ne zbatem sa salvăm şi de cele mai multe ori reuşim pe ultima sută de metri, deţinuţi care se spânzură sau îşi secţionează venele, iar declaraţiile lor ulterioare arată că motivaţia nu are legătură cu tratamentele aplicate de personal.

12.000 de salariaţi, 3.000 de posturi vacante. Nimeni nu se înghesuie la concurs. 6000 de dosare în care salariaţi din puşcării au fost acţionaţi de deţinuţi ! Mai contează? Salariaţii scuipaţi, înjuraţi sau chiar loviţi nu pot face decât simple acţiuni în instanţa civilă, puse pe rol de ei înşişi. Soluţionarea poate dura ani de zile. Majoritatea renunţă. Nu este prevăzută o metodologie pentru protecţia personalului sau a rudelor şi nici pentru despăgubirea în caz de daune care au legătură cu serviciul.

Poate fi relevant faptul că aceştia se apară singuri sau pot cel mult apela la sindicate? Juristul unităţii se ocupă doar de persoana juridică – penitenciarul.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului sunt interesate şi de oamenii care compun personalul din penitenciare? Niciodată.

În urmă cu un an, S.N.L.P. realiza un set de reportaje televizate împreună cu postul Prima TV despre riscurile la care se expune personalul din penitenciare, despre gradul uriaş de dificultate a activităţii pe care o desfăşurăm, prezentând cazuri de salariaţi atacaţi de deţinuţi sau care au contactat boli grave la locul de muncă (T.B.C. etc). Problemele personalului nu vor stârni niciodată atât de mare interes ca cele ale persoanelor private de libertate.

Nu vrem să-i protejăm pe cei care comit abuzuri

Vrem doar ca verdictele să le stabilească cei competenţi!

D-na reporter a identificat şi probat rapid, pentru opinia publică, cele 3 elemente ale infracţiunii de tortură în speţa supusă dezbaterii:

  • clar sunt vinovaţi doar aşa spun rudele celor bătuţi;
  • conform pozelor, în mod cert este tortură, iar fapta este prevăzută de codul penal;
  • pericolul social este evident, ce se mai vorbim.

Teo Peter a fost ucis de un puşcaş din marina Statelor Unite. Americanii l-au scos imediat din ţară pe vinovat. Ancheta tot ei au făcut-o. Foarte des vedem la TV presupuse abuzuri ale unor poliţişti. Reprezentanţii poliţiei declară invariabil: se află în derulare o anchetă internă. Despre armată nu aflăm aproape niciodată nimic. Atât U.S. Marine Corps cât şi M.I.R.A. sau M.Ap.N. sunt exemple nepotrivite, structuri puternice, sute de mii de salariaţi.

A.N.P. – un mic sistem în voia marilor interese, a cedat presiunilor mediatice.

S.N.L.P. işi exprimă susţinerea faţă de situaţia colegilor cercetaţi, asigurând organizaţia sindicală în care salariaţii din Penitenciarul Brăila sunt membri, de sprijinul său.

error

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)