In martie 2019 am avut confirmarea celui mai prost buget ANP din ultimii ani (insuficent pentru achitarea tuturor drepturilor). In aprilie am inceput actiuni sindicale. Salariatii au dat piept cu primele sincope bugetare si au realizat ca munca suplimentara nu se mai plateste. Cea mai rapida si logica reactie este refuzul acestui tip de munca. Actiunea a fost organizata si coordonata sindicaliceste la nivel national, insa nu a avut o evolutie unitara. Pe final de aprilie, insa, exact in momentul critic, pe refuzul muncii suplimentare exprimat in masa, s-a suprapus vacanta de sarbatori.

Factori multipli, pe care SNLP i-a analizat atent, au influentat acest tip de reactie care ii ustură cel mai tare pe angajatori. Nu am iesit cu comentarii sau evaluari superficiale inainte de a avea o imagine clara. Suntem singurul sistem din Romania care poate genera atat de multa presiune prin activarea unui simplu drept prevazut de legislatie. Dezacordul de a presta munca suplimentara este prevazut de legislatie si a fost exercitat in sistemul nostru fara ca autoritatile sesizate de anumite unitati sa poata constata vreo ilegalitate si fara posibilitatea de a se aplica sanctiuni intrucat nu este savarsita nicio ilegalitate, contraventie sau macar abatere.

Avem mai jos argumentele procurorilor care au elaborat ordonanta de clasare a cauzei, nr 409/P/2015, intr-o speta in care salariatii nu doar ca si-au exprimat in scris dezacordul cu privire la planificarea in munca suplimentara (sub coordonare si protectie sindicala, cum s-a intamplat la inceputul lunii curente) dar au plecat pur si simplu de la unitate si au refuzat sa mai efectueze misiuni cat timp acestea impuneau prestarea de munca suplimentara.

Insa acest tip de actiune atunci cand este coordonata sindical, fie se face de toata suflarea, similar cu anul 2016 cand a fost castigat prin lupta sindicala salariul de merit (un plus de 20% la salariu obtinut in vremuri in care cresterile salariale inca nu erau o realitate), fie blocajul scontat intarzie sa apara iar presiunile exercitate pe salariati ii face pe multi sa dea inapoi daca actiunea se intinde pe o durata mai mare. Daca toti salariatii din sistemul penitenciar ar fi depus notificari privind dezacordul de a munci suplimentar in aprilie 2019, lucrurile erau in cu totul alt punct la acest moment. Evident ca nu urmarim blocarea activitatii ca scop in sine, dar daca acesta este efectul exercitarii unui drept legal, atunci guvernantii trebuie sa recunoasca situatia si sa asigure buget pentru compensarile legale. In esenta nu am cerut nimic in plus fata de ceea ce ni se cuvine.

In politie nu se realizeaza un volum atat de mare de munca suplimentara iar salariatii sunt limitati prin statutul lor special in exercitarea drepturilor prevazute in legislatia muncii. Cu atat mai mult nu se pune problema unor astfel de actiuni in celelalte institutii din structura de aparare nationala si in mod cert nicaieri in alt domeniu din sectorul bugetar. Aceasta arma, care utilizata corect si unitar, este mai grea decat o greva pe durata scurta (interzisa prin Legea nr. 62/2011 desi statutul nostru special prevede greva), nu se afla decat „in dotarea” sindicalistilor din penitenciare. Insa decizia apartine oamenilor.

Nimeni nu poate fi fortat sa lupte pe cale sindicala, cu atat mai mult cu cat angajatorii ies la rampa cu un set complet de contramasuri, unele dintre acestea deranjand puternic personalul. In mod clar si angajatorii sunt afectati de lipsa de buget, dar multi dintre sefi sunt mai sensibili la pornirile de putere si la aprecierile pe linie de management decat la orice altceva. Pe alocuri, masurile stabilite de anumite unitati au imbracat forme abuzive, oamenii fiind supusi presiunilor sau chiar amenintati pe fata. In cazurile documentate, cei vinovati vor fi penalizati.

Dintre factorii care au perturbat dezacordul masiv de prestare a muncii suplimentare cel mai relevant este vacanta care uneste sarbatorile pascale ortodoxe cu ziua de 1 mai. Multi salariati si-au facut planuri sau chiar au avut rezervate bilete de concediu, ori acordarea concediilor a fost temporizata sau chiar suspendata din pricina reactiilor sindicale. Dintre masurile adoptate de unitati amintim: reducerea personalului care asigura paza si supravegherea (vulnerabilizare), modificarea programului sau chiar inchiderea unor puncte de lucru si utilizarea salariatilor de la escorte in activitati de paza si supraveghere, constituirea celui de-al 5 lea schimb operativ (Margineni), utilizarea angajatilor de la administrativ in misiuni operative (fara sustinere de probe sportive in prealabil!…), permanenta la domiciliu (fara baza legala), preluarea dispeceratului de posturile de control (pe timp de noapte),  paza perimetrelor cu detinute (Arad), anularea planificarilor in concediu, modificari drastice (inclusiv fragmentari) de program (fara acordul sindicatului), precum si multe alte masuri similare.

ATENTIE! Cu toate aceste masuri adoptate, exista totusi unitati in sistem care exact in data de astazi 27 aprilie 2019 (alte unitati se vor confrunta cu aceeasi situatie in zilele urmatoare), nu vor putea efectua predarea-primirea serviciului decat daca salariatii din schimbul operativ planificat de la ora 19,00, vor accepta intrarea in serviciu desi si-au exprimat in scris dezacordul de prestare a muncii suplimentare. Pe linie sindicala, SNLP a decis o anumita modalitate de actiune care implica intrarea in serviciu conditionat de prezenta directorilor (sau supleantilor) inainte de intrarea in serviciu, sustinerea revendicarilor si semnarea unei minute prin care conducerea isi asuma planificarea in ore suplimentare contrar dezacordului exprimat si mentinut de salariati, la fel cum isi va asuma munca fortata in cazul necompensarii sau neplatii.

Modelul minutei precum si recomandarile SNLP au fost transmise in teritoriu. Singurul motiv pentru care SNLP a luat in calcul aceasta modalitate de actiune este grija pentru proprii colegi care altfel ar ramane blocati in serviciu pana la identificarea unor solutii extreme. Evident ca nu se renunta la actiunile sindicale, urmand ca in luna mai 2019 sa trecem la o noua etapa marcata in special de proteste. Vom emite noi comunicate de presa care vor include calendarul exact de mitinguri. Inainte de predarea mandatului, Tudorel Toader a confirmat ca a discutat cu prim-ministrul Romaniei despre problemele noastre bugetare si ca a antamat o intalnire cu organizatiile sindicale, urmand stabilirea datei. La acest moment, insa, avem un nou ministru (interimar) cu care vom relationa in aceeasi parametri in paralel cu corespondenta directa cu premierul, urmand ca imediat dupa sarbatori sa reluam la intensitate maxima actiunile sindicale pe toate planurile.