Ramanem doar cu 5000 de detinuti? Este o gluma?
Romania nu este Olanda. Si atunci, cum de vom ajunge sa inchidem penitenciare? Remediile compensatorii au scos „afara” in jumatate de an, 4000 de detinuti. Nimeni nu a evaluat exact ce efect va avea Legea 169/2017. A fost votata, s-a aplicat si iata efectele, care continua. Ne-am asteptat la o reintoarcere rapida si masiva a celor liberati mult inainte de vreme. Inca nu s-a produs. Efectivele tot descresc. Si este vorba doar despre Legea 169/2017, pana aici.
Sa privim evolutia an-detinuti:
- 2001 – 56000
- 2003 – 45000
- 2013 – 33000
- 2018 – 22000 / dar 100.000 condamnati la pedepse neprivative (probatiune) dupa anul 2013
In acest punct (2018) inregistram, inca, o depasire a capacitatii legale de detinere si nu avem posibilitati bugetare de a asigura conditii corespunzatoare de detentie, din perspectiva europeana. Romania pierde procese pe aceasta linie. Dar haideti sa vedem ce urmeaza. Pe langa Legea 169/2017, a mai aparut un pachet de trei legi, fara cap dar cu ceva coada, in sensul ca indiferent cine le-a initiat si pe unde, urmareau sa extraga, sa elibereze, sa goleasca puscariile, fara sa conteze efectele reale in planul infractionalitatii si recidivei.
Una dintre aceste initiative (pedepsele alternative) este in sesizare de neconstitutionalitate dar stim ca va fi rescrisa si nu respinsa definitiv. Nu se va renunta la bratari. Cea de-a doua a fost respinsa decisiv la vot in Parlament si a disparut ca inititativa legislativa. Daca s-ar fi adoptat, chiar trebuia sa ne gasim de munca. Aceasta a doua initiativa intervenea drastic inclusiv in coduri si modifica fractii si altele. Insa cea de-a treia initiativa a fost adoptata si este pregatita de promulgare.
Intre timp, numai ICCJ intrunita in Sectiile Unite mai ridica o ultima bariera atacand si aceasta a treia lege la Curtea Constitutionala a Romaniei, in special pentru nerespectarea celor trei mari cerinte de calitate pe care Constitutia prevede ca trebuie sa le intruneasca o lege: claritate, precizie si previzibilitate. Sa speram ca macar la CCR mai exista o bruma de ratiune. Sa speram… Nu de teama ca ramane sistemul penitenciar fara detinuti, dar de teama ca tara asta o ia razna de tot si ca dintr-o tara in care mergi cat de cat in siguranta pe strada, ne vom transforma in altceva.
Aceasta a treia lege a fost tratata sintetic intr-un articol anterior, de Aida Ciobanu. Dar mai trebuie spuse cateva lucruri. Este vorba de calcule recente care socheaza. Pe langa faptul ca mii de detinuti trec de la inchis la semi-deschis obligandu-ne la o reprofilare profunda a intregului sistem, evidentiem mai jos doua prevederi care, suprapuse pe remediile compensatorii si pe alternativele la pedeapsa cu inchisoarea (garantat se vor utiliza bratari electronice in viitorul apropiat) ne fac sa punem intrebarea din titlul articolului.
(1) În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an
Multi dintre noi am citit aceste prevederi, am stiut ca acolo e ceva, insa nu am stiut exact ce si mai ales cat! Este vorba despre detentie la domiciliu si nu de arest la domiciliu, ati observat. Ei bine, totalul detinutilor custodiati in prezent, care se incadreaza la aceste doua dispozitie este de… 15.000! Sa spunem ca din acest total scoatem faptele cu violenta dar in contrapartida fractiile minime vor fi diminuate prin efectul remediilor compensatorii si se vor adauga rapid si pedepsele alternative. Deci cifra se mentine!
Sa nu cumva sa uitam si de faptul ca restrictia introdusa de Raluca Pruna la lucrarile stiintifice pica si ea (de acum – 20 de zile castig, pentru fiecare lucrare!). In ritmul actual al aplicarii remediilor ajungem la 20.000 de detinuti in timp scurt. Daca mai dam afara inca 15.000, intelegem mai bine intrebarea din titlu. Chiar nu este o gluma! Chiar se intampla! Ganditi-va ce vor face miile de detinuti care se trezesc liberi subit si nu au nicio posibilitate de a se intretine! Asteptam deciziile CCR si va rugam pe toti sa cititi sesizarile ICCJ. Merita!
Pachetul de trei legi fara cap dar cu ceva coada
- Pedepesele alternative – adoptata / sesizare de neconstitutionalitate
- Modificare codusi si lege de executare – respinsa la vot
- Modificare lege de executare – adoptata / sesizare de neconstitutionalitate
8 COMMENTS
Comments are closed.
sunt un simplu grefier la penitenciar…sunt lucruri observate din practică
Sincer, vă ”bănuiam” că sunteți șefă la evidență. Oricum, bune articole și comentarii. Mulțumim și țineți-o tot așa!
Păi nu inteleg? Nu conteaza daca are rapoarte de pedepsire sau nu ,daca mai are 18 luni rămase până la comisie de lib. este trimis acasa?
1. Nu sunt de acord și nici nu voi fi vreodată cu liberarea condiționată de către judecătorul de supraveghere. Așa cum deținutul a fost condamnat printr-o HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ sau DECIZIE a instanței superioare, tot așa trebuie liberat condiționat, printr-o hotărâre a instanței, nu prin ÎNCHEIEREA judecătorului de supraveghere. Atât condamnarea, cât și liberarea sunt de ordine publică, adică fără prezența procurorului hotărârea este lovită de nulitate absolută. JS nu poate pronunța decât încheieri pt.că nu sunt respectate principiile procesului penal (publicitate, oralitate, contradictorialitate, dreptul la apărare). El desfășoară o procedură administrativă, el nu ține ședințe de judecată în penitenciar, el NU POARTĂ ROBĂ. Și atunci, cum să pui în libertate un deținut prin procedură administrativă? Că așa a văzut în filmele americane cu Jean Claude Van Damme cineva din nu știu ce comisie juridică?
2. În România, pedeapsa principală are trei forme: detențiunea pe viață, închisoarea și amenda. Atât. Un alt mod de executare a pedepsei: la domiciliu, prin muncă, în weekend sau cum s-o mai vrea, va conduce la un alt mod de individualizare judiciară a pedepsei de către cel care o aplică, însemnând că încalcă autoritatea de lucru judecat a instanței. Adică, dacă instanța a dispus ca lui X să-i fie aplicată pedepsa de 3 ani închisoare, după 6 luni să execute restul la domiciliu, prin reindividualizarea judiciară a pedepsei? În ce temei? La fel și cu munca în folosul comunității, ca pedeapsă principală. Să citească din Constituție art.20 cu privire la munca forțată și obligatorie și din legislația externă cel care a propus ca munca să fie pedeapsă.
3. Efectele legii 169 se vor vedea abia la toamnă, când vine frigul și se vor încărca din nou penitenciarele pt.că statul român este obligat să se preocupe exclusiv de condițiile de detenție, nu și de politica post penală a integrării în societate a foștilor deținuți (integrare și nu reintegrare pt.că foarte mulți dintre deținuți nu au fost niciodată integrați în societate). Îmi pare rău că trebuie să spun, dar noțiunea atât de folosită de”eforturi de reintegrare” este demagogie. În penitenciare deținuții nu muncesc pt.că, din diferite motive, nu sunt selecționați la muncă, deși unii vor să muncească, nu există programe de socializare serioase, mă refer la cursuri de învățare a unor meserii (sunt deținuți care, la arestare, nu aveau nici ocupație, nici meserie, iar la liberare au plecat tot așa cum au venit, fără meserie, fără ocupație, și mă refer aici la deținuții cu pedepse foarte lungi). Am cunoscut situația unui deținut condamnat la detenție pe viață care, de la arestare, la vârsta de 19-20 de ani, până la liberare, timp de 20 de ani, nu a făcut un curs de calificare. Nu știu din ce motiv, dar a plecat la fel de ”calificat” cum a venit în urmă cu 20 de ani. Este inadmisibil. Însă avem activități de resocializare cu denumiri pompoase, dar sunt numai activități. Îi recrează, le abate gândurile de la violență, de la problemele cu alți deținuți, etc. Li se dau credite, este adevărat, dar de pe urma lor nu câștigă bani pe care să-i economisească sau să-i folosească la cumpărături. Ei sunt preocupați numai de zilele compensatorii, ba au început să ceară bani în locul zilelor compensatorii, ce li se mai scade din pedeapsă, ce plângeri să mai facă, ce să mai ceară de la administrație, de parcă ei ar da ceva în schimb… Punerea în libertate prin aceste ”remedii” trebuie corelată cu politica post penală.
Noi si Suedia , care la 10 mil. de locuitori are 5000 de detinuti….Adevarul ca, cu actualul program de guvernare am inceput si sa semanam la nivel de trai…. 🙂
Trebuie sa te cunosc neaparat Simona!
sunt un simplu grefier la penitenciar…sunt lucruri observate din practică
felicitari comentariului SIMONEI! acest angajat trebuie pus manager!