Sunt multe lucruri care ne apropie de colegii din politie dar sunt si lucruri care ne despart. Cum ar fi modalitatile de pontaj. Noi pontam munca intr-un fel, politia in altul. Care o fi mai bun? Pana acum doua luni, nu a fost relevant. Dar din aprilie 2018 incepem sa platim munca suplimentara si iata ca incepem sa ne duelam in pontaje. ANP vede o suprapunere de drepturi intre vechea majorare de 75% (sambete, duminici, sarbatori) si noua majorare de 175% (munca suplimentara). Noi zicem ca in cazul in care s-ar evidentia o suprapunere, aceasta nu este interzisa de lege. Politistii au un tip de pontaj care tine departe „riscul” de suprapunere precum si banii in plus care ar veni de acolo, dar totodata deviaza destul de brutal de la legislatia muncii ca sa poata obtine acest compromis.

Din dorinta de a elimina riscul de suprapunere, ANP ar imbratisa modalitatea de pontaj din MAI. Noi – deloc! Fiecare sa pastreze ce are si sa aplice noile norme in continuare! Noi nu incercam sa impunem altora ceea ce facem noi. Mergand inainte pe modalitatea de pontaj consacrata in penitenciare de foarte multi ani, poate aparea suprapunerea actuala. Am purtat mai multe discutii cu colegi sindicalisti din politie ca sa intelegem ce fac ei, cum ponteaza turele si cum au aplicat in timp normele care reglementeaza majorarile platite incepand cu anul 2014. Devierea de la legislatia muncii la care faceam referire este de fapt o rescriere a duratei normale a timpului de lucru prin raportare la un reper lunar care nu exista in lege. Codul muncii calculeaza durata normala a timpului de lucru ca fiind 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana. Punct.

La politie, daca lucrezi in tura, se aluneca subtil pe langa Codul muncii si se calculeaza o durata lunara a timpului de lucru egala nu numarul orelor lucratoare din luna respectiva. Aceasta – sa o numim – norma de munca, va fi indeplinita tura cu tura, indiferent de ziua din saptamana in care esti de serviciu, pana la completare. Apoi, orele lucrate in acea luna peste asa zisa norma lunara, reprezinta munca suplimentara. Care se poate presta fie de luni pana vineri, fie sambata, duminica (sau de sarbatori). Adica, cum ar veni, avem doua tipuri de munca suplimentara pentru care exista doua tipuri de norme. Pentru munca suplimentara de sambata si duminica avem normele vechi cu majorarea de 75% si posibilitatea compensarii cu timp liber. Iar pentru munca suplimentara de luni pana vineri avem normele noi (timp liber sau 175%). Mda…

De ce este atat de importanta aceasta comparatie? Pentru ca ANP, sesizand acel risc despre care am vorbit, isi doreste un model de pontaj similar cu cel al MAI. Bine, este drept ca ordinul privind plata muncii suplimentare se emite de MJ, proiectul fiind deja postat pe pagina ministerului, in etapa de transparenta decizionala. Insa proiectul a fost elaborat de ANP, exact pe axele susmentionate. SNLP a amendat proiectul de ordin si a facut o serie de propuneri si obsrvatii care fac obiectul celei de a doua parti a articolului de fata.

Insa, pentru o intelegere cat mai exacta a detaliilor care marcheaza o noua rascruce majora pe complicatul drum al drepturilor noastre, SNLP a efectuat un studiu comparativ aprofundat incluzand un exemplu simplificat de pontaj pe luna aprilie 2018, pentru un lucrator in ture de tip 12/24-12/48. In partea a doua a articolului vom vedea cum de fapt ingrijorarea noastra legata de pontaje a fost surclasata de una mult mai serioasa legata de limitarea prin lege a fondurilor pentru plata muncii in plus. In partea a doua a articolului vom atasa si observatiile facute de SNLP pe marginea proiectului de OMJ privind plata muncii suplimentare, observatii care includ, de asemenea, valori estimative calculate pentru o exemplificare concludenta.

Stim deja ca articolul de fata intra in acea categorie a informarilor tehnice, care pot plictisi sau enerva cu detalii, dar stim si ca toate aceste detalii pot fi utile celor implicati in activitati de planificare, pontare si compensare a muncii. Nu avem o alta modalitate de transmitere mai sintetica si mai atractiva a datelor sau concluziilor pe care noi le obtinem, astfel incat ii rugam pe cei mai putin rabdatori sau interesati, sa evite acest tip de articole. In studiul atasat articolului am inclus si un set de concluzii care pot fi relevante, iar pentru cei cu rezerve mici de rabdare, includem in cele ce urmeaza, un extras din studiu, exact cu aceste concluzii (click pe imagine):