• Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii,
• convocata la Geneva de Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii, care s-a reunit la 1 iunie 1999 in cea de-a 87-a sesiune,
• considerand necesitatea de a adopta noi instrumente in privinta interzicerii si eliminarii celor mai grave forme ale muncii copiilor, ca prioritate majora a actiunii nationale si internationale, mai ales a cooperarii si asistentei internationale, pentru a completa Conventia si Recomandarea privind varsta minima de angajare, 1973, care raman instrumente fundamentale in ceea ce priveste munca copiilor,
• considerand ca eliminarea efectiva a celor mai grave forme de munca a copiilor necesita o actiune imediata de ansamblu, care sa tina seama de importanta unei educatii de baza gratuite si de necesitatea de a-i sustrage pe copiii in cauza de la toate aceste forme de munca si de a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala, luand in considerare si nevoile propriilor familii,
• reamintind Rezolutia privind eliminarea muncii copiilor, adoptata de Conferinta Internationala a Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa, in 1996,
• recunoscand ca munca copiilor este determinata intr-o mare masura de saracie si ca solutia pe termen lung rezida intr-o crestere economica sustinuta care sa conduca la progres social si, in particular, la atenuarea saraciei si la educatie universala,
• amintind Conventia drepturilor copilului, adoptata la 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite,
• amintind Declaratia Organizatiei Internationale a Muncii referitoare la principiile si drepturile fundamentale in munca si mecanismul sau de aplicare, adoptata de Conferinta Internationala a Muncii la cea de-a 86-a sesiune in 1998,
• amintind ca unele dintre cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt acoperite de alte instrumente internationale si, in particular, de Conventia asupra muncii fortate, 1930, si de Conventia suplimentara a Natiunilor Unite privind abolirea sclaviei, a comertului cu sclavi si a institutiilor si practicilor similare sclaviei, 1956,
• dupa ce a decis sa adopte diverse propuneri referitoare la munca copiilor, problema care constituie punctul 4 al ordinii de zi a sesiunii,
• dupa ce a decis ca aceste propuneri vor lua forma unei conventii internationale,
• adopta la 17 iunie 1999 conventia urmatoare, care va fi denumita „Conventia privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999„.

Articolul 1

Orice membru care ratifica prezenta conventie trebuie sa ia masuri imediate si eficiente pentru a asigura interzicerea si eliminarea urgenta a celor mai grave forme ale muncii copiilor.

Articolul 2

In sensul prezentei conventii, termenul copil se aplica tuturor persoanelor in varsta de pana la 18 ani.

Articolul 3

In sensul prezentei conventii, expresia cele mai grave forme ale muncii copiilor include:

1. toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de exemplu: vanzarea de sau comertul cu copii, servitutea pentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortata sau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor in vederea utilizarii lor in conflictele armate;
2. utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil in scopul prostituarii, productiei de material pornografic sau de spectacole pornografice;
3. utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil in scopul unor activitati ilicite, mai ales pentru productia si traficul de stupefiante, asa cum le definesc conventiile internationale pertinente;
4. muncile care, prin natura lor sau prin conditiile in care se exercita, sunt susceptibile sa dauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii copilului.

Articolul 4

1. Tipurile de munca vizate la art. 3 lit. d) trebuie sa fie stabilite de legislatia nationala sau de autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor interesate, luandu-se in considerare normele internationale pertinente si, in particular, paragrafele 3 si 4 ale Recomandarii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999.

2. Autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile interesate ale patronilor si lucratorilor, trebuie sa localizeze tipurile de munca astfel determinate.

3. Lista cuprinzand tipurile de munca determinate conform paragrafului 1 al prezentului articol trebuie sa fie periodic examinata si, la nevoie, revizuita dupa consultari cu organizatiile interesate ale patronilor si lucratorilor.

Articolul 5

Orice membru trebuie, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor, sa stabileasca sau sa desemneze mecanisme adecvate pentru monitorizarea aplicarii dispozitiilor care dau efect prezentei conventii.

Articolul 6

1. Orice membru trebuie sa elaboreze si sa puna in aplicare programe de actiune in vederea eliminarii cu prioritate a celor mai grave forme ale muncii copiilor.

2. Aceste programe de actiune trebuie sa fie elaborate si puse in practica dupa consultarea institutiilor publice competente si a organizatiilor patronilor si lucratorilor si, daca este cazul, cu luarea in considerare a opiniilor altor grupuri interesate.

Articolul 7

1. Orice membru trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura punerea efectiva in practica si respectarea dispozitiilor care dau efect prezentei conventii, inclusiv prin stabilirea si aplicarea de sanctiuni penale sau, daca este cazul, de alte sanctiuni.

2. Orice membru trebuie, tinand seama de importanta educatiei pentru eliminarea muncii copiilor, sa ia masuri eficiente intr-o perioada determinata, pentru:

1. a preveni angajarea copiilor in cele mai grave forme ale muncii copiilor;
2. a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru a-i sustrage pe copii de la cele mai grave forme ale muncii copiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala;
3. a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, ori de cate ori este posibil si potrivit, la formarea profesionala a tuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor;
4. a identifica copii expusi in mod particular riscurilor si a intra in contact direct cu ei;
5. a tine seama de situatia particulara a fetelor.

3. Orice membru trebuie sa desemneze autoritatea competenta insarcinata cu punerea in practica a dispozitiilor prezentei conventii.

Articolul 8

Membrii trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru a se sprijini reciproc in punerea in practica a dispozitiilor prezentei conventii printr-o cooperare si/sau o asistenta internationala consolidata, inclusiv prin masuri de sustinere a dezvoltarii economice si sociale, a programelor de eradicare a saraciei si educatiei universale.

Articolul 9

Ratificarile prezentei conventii vor fi comunicate directorului general al Biroului International al Muncii si vor fi inregistrate de acesta.

Articolul 10

1. Prezenta conventie nu ii va obliga decat pe membrii Organizatiei Internationale a Muncii ale caror ratificari vor fi fost inregistrate de directorul general al Biroului International al Muncii.

2. Conventia va intra in vigoare la 12 luni dupa ce ratificarile a 2 membri vor fi fost inregistrate de directorul general.

3. Ulterior aceasta conventie va intra in vigoare pentru fiecare membru la 12 luni dupa data la care ratificarea sa va fi fost inregistrata.

Articolul 11

1. Orice membru care a ratificat prezenta conventie poate sa o denunte dupa expirarea unei perioade de 10 ani dupa data initiala de la intrarea in vigoare a conventiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului International al Muncii si inregistrat de acesta. Denuntarea nu va avea efect decat dupa un an de la inregistrarea ei.

2. Orice membru care a ratificat prezenta conventie si care, in termen de un an dupa expirarea perioadei de 10 ani mentionate la paragraful precedent nu va folosi posibilitatea de denuntare prevazuta in prezentul articol, va fi legat pentru o noua perioada de 10 ani si, prin urmare, va putea sa denunte prezenta conventie la expirarea fiecarei perioade de 10 ani in conditiile prevazute in prezentul articol.

Articolul 12

1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica tuturor membrilor Organizatiei Internationale a Muncii inregistrarea tuturor ratificarilor si tuturor actelor de denuntare care ii vor fi comunicate de catre membrii acesteia.

2. Notificand membrilor organizatiei inregistrarea celei de-a doua ratificari care ii va fi fost comunicata, directorul general va atrage atentia membrilor Organizatiei Internationale a Muncii asupra datei la care prezenta conventie va intra in vigoare.

Articolul 13

Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general al Natiunilor Unite, in scopul inregistrarii, informatii complete in privinta tuturor ratificarilor si tuturor actelor de denuntare pe care le va fi inregistrat conform articolelor precedente.

Articolul 14

De fiecare data cand va considera necesar Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii va prezenta Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii un raport asupra aplicarii prezentei conventii si va examina daca exista posibilitatea sa fie inscrisa pe ordinea de zi a Conferintei problema revizuirii sale totale sau partiale.

Articolul 15

1. In cazul in care Conferinta va adopta o noua conventie care ar duce la revizuirea totala sau partiala a prezentei conventii si daca noua conventie nu dispune altfel:

1. ratificarea de catre un membru al noii conventii care implica revizuirea va atrage de drept, fara a tine seama de prevederile art. 11, denuntarea imediata a prezentei conventii, cu conditia ca noua conventie care atrage revizuirea sa intre in vigoare;
2. incepand cu data intrarii in vigoare a noii conventii care atrage revizuirea prezenta conventie va inceta sa mai fie deschisa ratificarii de catre membri.

2. In orice caz prezenta conventie va ramane in vigoare in continutul si forma sa actuala pentru acei membri care au ratificat-o, dar care nu au ratificat conventia de revizuire.

Articolul 16

Versiunile in limbile franceza si engleza ale textului prezentei conventii au valoare egala.

Textul precedent este textul autentic al conventiei adoptate in unanimitate de Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii la cea de-a 87-a sesiune care a avut loc la Geneva si care a fost declarata inchisa pe data de 17 iunie 1999.

Drept urmare, si-au pus semnaturile in aceasta a optsprezecea zi a lunii iunie 1999:

Alhaji Muhammad Mumuni,

presedintele Conferintei

Juan Somavia,

directorul general al
Biroului International al Muncii