www.snlp.ro Web analytics

Divergenta! Plata orelor suplimentare. Cadrul legal si fenta ANP. Partea a III-a

Munca in schimburi, asa cum este organizata in sistemul nostru, reprezinta un program de lucru atipic care nu permite identificarea orelor suplimentare de munca prin raportare la un interval orar zilnic sau saptamanal. Insa nu se pot plasa in sarcina salariatilor responsabilitatea si consecintele acestei stari de fapt. Aproximativ 4.500 de salariati din 13.000 muncesc in ture de cate 12 ore urmate de intervale de odihna, in format 12/24-12/48 sau in ciclul – 4 ture de  12/24, urmate de alte 48 de ore libere (7 unitati aveau acest din urma program, la ultima verificare).

Punem accent pe ture pentru ca majoritatea orelor suplimentare se presteaza ca urmare a acestui program foarte greu de incadrat exact (pe toate axele) in legislatia muncii. Fenta pe care ANP o face in fata propriilor salariati dar si in fata legii, consta in redefinirea muncii suplimentare ca fiind acele ore prestate in plus fata de numarul total de ore lucratoare ale lunii precum si orele prestate in plus fata de cele 12 ore de serviciu corespunzatoare schimburilor operative. Doua balarii de idei concepute superficial, la viteza, in discutii restranse intre Ioana Serban si supleantul la comanda IT ANP. Apoi trantite in teritoriu ca impuneri, fara nici macar o intentie de dezbatere cu noi, cu sindicatele.

Salariatii cu program normal sunt prada mai usoara pentru noua gaselnita a ANP. Spre deosebire de ture, in programul normal, daca un salariat planificat la serviciu de luni pana vineri (cate 8 ore saptamanal), munceste 8 ore sambata, are implicit si 8 ore suplimentare. Numarul de ore lucratoare dintr-o luna nu reprezinta un reper legal, juridic, determinant, pentru calculul muncii suplimentare. Este doar un rezultat variabil al cumulului orelor corespunzatoare duratei normale a programului de munca (8 ore zilnic / 40 de ore saptamanal). In loc sa comentam prea mult cadrul legal, inainte de a pune concluzii, inseram cateva extrase relevante din legislatie (evidentiem anumite sintagme) care trebuie cunoscute de toti salariatii:

Legea nr 153/2003 – Codul muncii

Art. 112
(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.

Art. 113
(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
(2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Art. 114
(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

Art. 115
(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Art. 116
(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.

Art. 120
(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară.
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.

Art. 121
(1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.

Din acest prim set de prevederi putem observa ca legislatia muncii (care este corelata cu directivele europene in materie), stabileste repere temporale foarte clare pentru munca. Avem astfel:

  • durata normala a timpului de munca (8 ore pe zi / 40 ore pe saptamana)
  • durata maxima legala a timpului de munca (48 ore pe saptamana)
  • durata zilnica a timpului de munca
  • durata normala a timpului de munca saptamanal

ANP a inventat, in plus fata de Codul muncii, durata normala a timpului de munca lunar! Asa ceva nu exista nicaieri in lume. Dar sa aruncam impreuna o privire in interior! Daca incercam sa corelam programul in ture din sistemul penitenciar, cu prevederile Codului muncii, ne vom lovi de cateva probleme. Lucratorii in ture nu lucreaza zilnic si deci ar trebui stabilita munca suplimentara prin raportare la reperul saptamanal (normal 40 / maxim 48).

Insa daca vom face aceasta incercare, vom observa cum in unele saptamani din aceeasi luna, un schimb realizeaza sub 40 de ore, iar in altele aduna chiar si 60 de ore (de ex: o saptamana cu 4 ture din care una a fost de 13 ore = 49 ore). Depinde cate ture de minim 12 ore se realizeaza intr-un interval de 7 zile (L-D) si daca se depaseste programul de 12 ore/tura din motive operative. Daca privim catre sectorul vizite vom vedea saptamani cu 5 ture de 12 ore (L,Mi,V,S,D = 60 ore/sapt) care alterneaza cu saptamani cu doar doua ture (Ma,J = 24 ore/sapt).

Acestea sunt motivele pentru care este imposibil sa detectam, la aceste tipuri de programe, impuse (sa spunem) de specificul unor activitati, caror zile din saptamana (L-V sau S-D) le corespund orele suplimentare totalizate la finalul lunii. Pontajul lunar si formula unitara de calcul sunt cele care indica pachetul lunar de ore suplimentare printr-un algoritm in care intra, ca indicatori principali, totalul muncii prestate si totalul orelor lucratoare (din care se scad absentele justificate – concedii, invoiri).

Acest calcul lunar este un compromis acceptat atat de sindicate cat si de administratie, compromis care mentine intr-un anumit echilibru necesitatea functionarii unitatilor, cu drepturile salariatilor stabilite prin legislatia muncii. Insa de la aceasta, la redefinirea muncii suplimentare ca urmare a incapacitatii sistemul de a-si armoniza programele de munca cu legislatia muncii, este un pas care nu se va face, cat timp avem sindicate in sistemul penitenciar. Un pas de la legal la ilegal, de la compromis la abuz. Prin aceasta inventie ANP incearca sa impuna o modalitate abuziva de detectare a unei presupuse suprapuneri a doua tipuri de munca suplimentara (in zile lucratoare si in zile de weekend), motiv pentru care una dintre majorari trebuie suprimata.

Acum multi ani am trecut prin provocarile intrarii in legalitate. normale pentru perioada de inertie cazona care s-a resimtit ulterior demilitarizarii (2004) si anume cum sa rezolvam problema concediilor care dereglau pontajele sau a recuperarilor care incurcau totalul muncii prestate.  Pana in 2009, munca suplimentara necompensata cu timp liber, a fost platita. Dar si pe atunci s-a dat o lupta sindicala deloc usoara pentru a convinge ANP ca recuperarile (timpul liber acordat in compensarea muncii suplimentare) nu trebuie sa afecteze totalul muncii prestate, altfel cei care lucreaza in ture nu isi vor mai realiza numarul de ore lucratoare din luna si vor lua salariul incomplet. Acestia stateau acasa in recuperari dar trebuiau tratati ca si cum ar fi fost in serviciu nu ca si cum aveau liber dupa o tura.  Si tot o lupta de amintit a fost si aceea in urma careia ANP a acceptat ca recuperarile trebuie platite nu numai cu salariul de baza ci si cu sporurile de prezenta.

Amintim toate acestea pentru ca au legatura cu situatia prezenta. In aprilie 2018, ANP nu are o solutie clara pentru a separa munca suplimentara prestata de luni pana vineri, de munca suplimentara prestata in weekend. Si nici nu trebuie sa faca acest lucru. Legislatia este din nou atipica si amestecata iar ANP se manifesta mai restrictiv decat puterea legislativa. Parlamentul Romaniei a adoptat doua acte normative care se completeaza reciproc in anul 2018, din intentia de a compensa o situatie de criza pe care o traverseaza structura de aparare a tarii.

Dar despre cadrul normativ aplicabil in 2018 precum si concluziile noastre – in ultima parte a seriei. Stim ca pentru multi, acest set de articole reprezinta o culegere de informatii plictisitoare, dar pentru cei direct implicati (coordonare activitati, planificare, pontare, salarizare etc), aspectele detaliate pot fi utile, iar pentru SNLP reprezinta documente de pozitie pentru etapa in care tocmai am intrat. Asa am tratat toate divergentele similare si nu vom face rabat de la traditie, tocmai acum cand este vorba despre pierderi salariale deloc neglijabile intr-o perioada marcata de norme favorabile (decont turism, plata muncii suplimentar etc). La salariul din 10 mai 2018, cei care au avut ore de munca in sambete si duminici dupa ce au cumulat 152 de ore (totalul de ore lucratoare al lunii aprilie 2018) pot avea o pierdere salariala medie de 250 de lei (respectiv contravaloarea majorarii de 75% datorata pentru orele respective). Iar acest lucru nu este de tolerat.

va urma

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l distribuim sau apreciază-ne cu un Like 🙂

11 COMMENTS

  1. Mulțumim, d- le Ștefan Teoroc pentru implicare, sperăm ca A.N.P. să-și dea seama că au greșit și să se revină la normalitate !

  2. “redefinirea muncii suplimentare ca fiind orele prestate in plus fata de cele 12 ore de serviciu corespunzatoare schimburilor operative.”Cu tot respectul ,va spun ca nu sunt de acord cu dv. Iata un exemplu-muncesc luni,tura de zi 12 ore,marti tura de noapte 12 ore ,miercuri si jopi liber,iar vineri 12 ore ziua su sambata 12 ore noaptea. Pe programul zilnic de 12 ore(12/24 si 12/48) eu nu am ore suplimentare.Normal ar fi ca la sfarsit de saptamana sa nu am ore suplimentare. Dar e fals! Eu am 8 ore suplimentare.Ideea e alta,programul de munca de 12 ore reprezinta o exceptie de la cel normal de 8 ore si este un program zilnic cu ore suplimentare,care poate genera la sfarsit de saptamana ore suplimentare.Deci,cand se elaboreaza o norma juridica,ea trebuie sa aiba caracter general,sa fie clara si sa poata fi aplicata. In programul de 12 ore,eu am ore suplimentare zilnice,(din insasi natura lui,)saptamanale si lunare. Eu nu pot sa-i cer angajatului sa vina sambata noaptea numai 4 ore,ca la sfarsit de saptamana sa aiba 40 sau atunci cand am 36,sa-i cer sa mai vina 4 din ziua libera.Cam asta ar fi intr-o tara ideala.Ori nu la Romanica

    • Nu am înțeles cu ce nu ești de acord / poți identifica dacă te raportezi la o săptămâna, in ce ZILE s a realizat exact munca suplimentară? Aia cu munca auplimentara fata de schimbul de 12 ore este impusă de Anp in noul sistem de pontaj. Gândind ca așa omul atinge mai greu plafonul maximal feb ore lucrătoare din luna dar omițând ca trecând la “suplimentare” acele ore, dacă sunt de S/D le curată și de majorarea de 75%. Dar n as vrea sa complic prea mult Explicațiile. Și așa…

  3. “Numarul de ore lucratoare dintr-o luna nu reprezinta un reper legal, juridic” Cred ca porniti de la o axioma eronata…Un lucru important este acela ca salariul se plateste lunar si nu saptamanal.Ca urmare,perioada de referinta va fi luna si nu saptamana,indiferent de programul normal sau atipic/ture.Daca am primi salariul saptamanal, as vede ca perioada de referinta saptamana. Daca s-ar face anual,,perioada de referinta este anul terestru.Deci,salariul se calculeaza dupa nr orelor prestate intr-o luna si nu intr-o saptamana.Sigur,codul muncii spune ce situatii de programe de munca se pot ivi-durata normala si atipica,cu munca uniforma si inegala,in schimburi sau nu.Din nevoia de a respecta conventiile internationale si directivele europene in ceea ce priveste normalitatea programului de munca,,codul muncii legifereaza in amaunt/detaliul programul normal,uniform cu durata de 8 ore,in schimburi sau nu( de 8 ore),pe zile si saptamani.Fiindca 12 nu este multiplu perfect de de 8(12/8=1,5) este normal sa avem abateri de la regula cu 40 ore/saptamana.Ca urmare,avem doua perioada de referinta ptr calculul orelor suplimentare-lunar,dupa nr zilelor de 8 ore lucratoare din luna ,sau…corectii la 4-6 luni,astfel incat media sa nu depaseasca 40-48 ore/saptamana.
    Astept partea a 4-a sa vad cum argumentati ca majorarea de 75%(pentru ultimul week-end din luna) nu este inlaturata de regimul muncii suplimentare

    • axiomele sunt axiome / nu pot fi eronate si nu trebuie demonstrate / nu despre axiome e vorba ci despre lege / altceva decat Codul muncii nu avem in Romania / dar daca preferi Codul ANP, succes!

  4. Sporul de 75% este in primul rând un spor care nu se acorda pentru munca suplimentară, ci pentru munca prestata in anumite condiții, respectiv sambata, duminica si in sărbători legale. Este asemenea sporului de noapte. Nu trebuie confundat acest spor cu eventuala plata a orelor suplimentare.

    Momentan ordinul privind plata orelor suplimentare este in faza de proiect, deci orice discuție suplimentară ar fi inutila, însă profit de aceasta ocazie sa discut despre eventualitatea intrării in vigoare a ordinului privind plata orelor suplimentare in forma actuala a proiectului. Intrarea in vigoare a ordinului in forma proiectului nu va influența in nici un fel plata sporului de 75% pentru munca prestata efectiv sambata, duminica si in sărbători legale. Singurul articol care ar putea crea confuzie pentru mințile înguste ar fi ART. 4, Alin. 5 din anexa proiectului de ordin care prevede ca majorarea pentru orele suplimentare se acorda celor care nu beneficiază de alte drepturi salariale sub forma de majorări, sporuri sau compensații prevăzute expres pentru munca suplimentară. Sporul de 75% pentru munca prestata sambata, duminica si in sărbători legale nu se acorda pentru a compensa ore suplimentare, deci nu interferează in nici un fel cu eventuala plata a orelor suplimentare.

    Respectați deci legalitatea, domnilor pontatori.

      • Oricare ar fi sintagma folosită, spor sau majorare, nu se acorda pentru munca suplimentară.

        Ordinul privind plata orelor suplimentare este in faza de proiect, însă si daca s ar publica in forma actuala, majorarea de 75% pentru munca prestata sambata, duminica si in sărbători legale trebuie sa se acorde in continuare pentru numarul de ore lucrate efectiv in aceste condiții.

        Totul este foarte clar.

      • Din moment ce nici intrarea in vigoare a ordinului privind plata orelor suplimentare nu interferează in nici un fel cu majorarea de 75% pentru munca prestata sambata, duminica si sărbători legale, e foarte clar ca nici in acest moment nu exista nici un fel de fundament legal pentru care oamenii sa nu fie platiti cu majorarea de 75% pentru munca prestata efectiv sambata, duminica si sărbători legale.

LEAVE A RESPONSE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)