www.snlp.ro Web analytics

Cronica unei tragedii anuntate

fork in the roadIncidentul petrecut ieri la Penitenciarul Constanta-Poarta Alba nu a starnit interes pentru ANP. De parca colega implicata nu ar exista. Existam in notele de informare cu ocazia unor incidente rutiere, mai putin cand sunt implicate capete de top management ale ANP, evident. Mai aparem si ca ultragiati dar tratati subtire, fara a face din asta un subiect de interes. Ca doar nu s-o sinchisi ANP sa sara in ajutor cu niscaiva sustinere juridica.

In data de 6 decembrie 2017, in nota de informare doar despre detinuti. Ca o colega de la penitenciarul Constanta Poarta Alba a incercat sa se sinucida nu a contat. Posibil sa mai existe in unitati colegi care sunt pe punctul de a claca datorita suprasolicitarii, caci despre asta este vorba. Colega noastra facea parte din sectorul productie, si a fost desemnata, pentru aplicarea Legii 169/2017, sa se ocupe de gestionarea fiselor cu zile compensatorii ale detinutilor.

La un penitenciar cu peste 1000 de detinuti in custodie, nu este deloc simplu. Nu doar datorita volumului mare de munca, ci si a responsabilitatii acestei activitati care duce in final la liberari eronate daca persoana desemnata greseste cumva. Desi a adus la cunostinta superiorilor ca este depasita de situatie si ceruse mutarea , nu a fost inlocuita. Gestul ei disperat, dincolo de prima catalogare ca ceva de nefacut, trebuie privit din perspectiva omului depasit de situatie si fara cale de iesire din aceasta, cu toate ca daduse semne ca nu mai face fata.

In aceeasi situatie de suprasolicitare si tensiune, datorate aplicarii Legii 169/2013, pe fondul lipsei de personal si a volumului sufocant de sarcini, precum si a repercursiunilor penale in caz de eroare, se afla si colegii din sectorul evidenta, sector despre care vom scrie in urmatoarele articole. Trebuiesc cautate si gasite solutii pentru depasirea acestei perioade, caci fenomenul este prezent in procent destul de mare. 

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l distribuim sau apreciază-ne cu un Like 🙂

9 COMMENTS

  1. Putem intelege naduful dar este orientat gresit. Cand un om ajunge la astfel de gesturi, putin probabil ca ele sa fie doar demonstrative; acolo poate fi o problema destul de complexa; multi prefera sa nu se exteriorizeze si aflam de problemele lor poate prea tarziu. Este bine sa incercam sa fim cat de cat empatici si omenosi unii cu altii si sa iesim pe cat se poate din vria in care ne baga uneori un stil de munca haotic si stresant

  2. Mai ușor cu suprasolicitare. Decizia ANP spune o persoana desemnată pt gestionarea fiselor, iar madam asta a primit încă doua persoane sa o ajute de la bun început. Chestii de fațadă gen, dak nu ma muti unde vreau eu și muncesc doar ce vreau eu ca altfel ma tai, nu țin. Când se vor spune lucrurilor pe nume, domnule Teoroc. Persoana care i-a preluat atribuțiile ar trebui sa se taie și ea când a luat în primire haosul lăsat? Știu ca nu ve-ti publica comentariu, deși merită măcar pentru cei care au rămas sa.i facă munca (editat). Ma întreb de ce atunci când a aflat k va fi premiata cu 50%, nu a spus k nu face față?

  3. La Galati un fost director dat afara de ANP din functia de director si un sef de tura au vrut sa-l dea afara pe un subofiter pentru ca asa vroiau ei si nu au avut alta ideie decat sa scrie la serviciul pshiologia personalului ca asta a vrut sa se sinucida si astia de la Bucuresti au inghitit momeala sarlatanilor si l-au pus la dispozitie,subofiterul asta a fost si la directorul Penitenciarelor unu Bejan dar a ramas asa cum au scris sarlatanii, a facut un memoriu si la corpul de control al ministerului de justitie dar nu a primit niciun raspuns, a fost si in instante dar a ramas asa cum s-a stabilit. Acesta est sistemul un sarlatan scrie, se semneaza si sistemul a raspuns ca acestea sunt PRESUPUSE FAPTE si cica plangerea subofiterului ar fi neintemeiata.

  4. Suprasolicitare-ore suplimentare-munca neplatita -in fiecare an toate guvernele prezinta negru pe alb o lege a salarizarii frumoasa foc ca o printesa -dar care nu este aplicata niciodata pentru ca spre sfarsitul anului vine o ordonanta care blocheaza plata orelor suplimentare-plafoneaza salariile si schimba totul si al aduce la nivelul anilor anteriori si incepem o munca de convingere si primim promisiuni ca de la anul se schimba totul si nimic-minciuni la tot pasul si promisiuni fara acoperire–Duduie economia ,cea mai mare crestere economica si vine ordonanta ca nu sunt bani pentru prostii care muncesc suplimentar dar avem bani pentru chirii si transport posibil peste medie fictive–nimic schimbat din vremea raposatului-Cine poate oase roade sau Vin ai nostri pleaca ai nostri noi ramanem tot ca prostii.Vorbim de conditii de munca fara respectarea dreptului de acordare a concediilor de odihna -sa intri in anul 2018 si sa nu termini concediul pe 2016 si sa ai 300 de ore de recuperat inseamna boli profesionale accentuate,pensionari inainte de termen ,uneori pierderea famililor si posibile tentative de suicid-dar stati linistiti in 2022 sa vedeti ce salarii o sa aiba cei care ajung pana acolo —Sanatate si putere de munca .Nu a raspuns nimeni niciodata in acest context in ultimii 27 de ani-si stiti ce este mai rau ?-Nu sunt sanse sa se schimbe in bine nici in viitor.

  5. DE CE DUMNEZEU NU SUNT TRASI LA RASPUNDERE SEFII DE BIROU CE NU AU IN VEDERE REPARTIZAREA SARCINILOR DE SERVICIU, IN ASA FEL SA NU SE MAI AJUNGA LA ASTFEL DE GESTURI EXTREME??? UNDE SE REFLECTA ACELE SUPRACALIFICARI CU TITLUL DE ”MANAGEMENT” PE LA DIVERSE HOTELURI DIN DIFERITE STATIUNI DE LUX. LA CE BUN?RUSINE! RUSINE FACTORILOR CU PUTERE DE DECIZIE DIN TOATE ADMINISTRATIILE FIECARUI PENITENCIAR IN PARTE!

  6. Si cei din operativ care pentru a-si lua o recuperare din cele aproape 300 de ore suplimentare este nevoie sa faca un schimb de tura pentru ca evident nu sunt oameni ! Stiti asta nu??!! Si cred ca mai stiti si ce inseamna si un schimb de tura ! Ca trebuie sa bagi ca un “mig ” apoi sa ii faci si tura colegului !Tot un fel de epuizare se cheama.

  7. A devenit un fapt de notorietate că statul român “dezvoltă anticorpi” în cazul propriilor lui angajaţi. Se comportă ca și cum ar avea o boală autoimună. Nu știm ce l-a speriat atât de tare pe statul român de se întrece în măsuri legislative care mai de care mai fantezistă. Problema statului român este că, încântat de propriile sale găselniţele legislative, nu se mai gândește cum facem, ci nu știu cum faceţi, dar până mâine….Dacă vreun gând nefericit ar fi bântuit mintea unui deţinut, a doua zi ar fi venit poliţie, Parchet, comisii guvernamentale, etc., să facă anchete, cu scopul să pedepsească vinovaţii. Dar pentru angajaţii săi asemenea măsuri sunt inutile. Nu viaţa angajatului contează, el fiind doar un număr pe un stat de plată, ci viaţa custodiatului, categorie vulnerabilă, lipsit de posibilităţi de apărare. Angajatul, dacă nu mai poate, să-și dea demisia, că sute ca el așteaptă la poarta instituţiei. Deci, în viziunea statului, sinuciderea nu este consecinţa insuportabilităţii unui tratament, ci o chestiune de alegere personală. În ţara asta, nimeni nu este mai presus de alţii, nici mai prejos de alţii, dar nici egali nu sunt unii cu alţii. Cu siguranţă există cineva care spune “statul sunt eu” .

LEAVE A RESPONSE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)