www.snlp.ro Web analytics

Bugetul si munca suplimentara. Tactici de planificare – smecherii si “fraierii”

Luna iulie 2018 vine cu resuscitarea unui drept suprimat in anul 2010 – plata muncii suplimentare. Am explicat anterior cum se calculeaza incadrarea sumelor necesare in plafonul de 3% din bugetul centralizat al ANP. Reamintim faptul ca pentru verificarea incadrarii se calculeaza strict sumele reprezentand majorarea de 75% si nu intreaga suma de 175% datorata salariatilor care au de incasat acest drept pentru munca in plus necompensata cu timp liber.

Totodata reamintim faptul ca ordinul de ministru nu este inca semnat. Semnarea se va produce foarte probabil in cursul saptamanii care urmeaza, avand in vedere faptul ca actul normativ abia a iesit din etapa de transparenta decizionala. In cursul sedintei Comisiei mixte intrunite ieri la MJ, reprezentantii ministerului au reiterat decizia de a nu permite suprapunerea majorarii de 75% pentru sambete si duminici, pe majorarea de 175% pentru munca suplimentara. Nu se pierde nimic dar se putea castiga mai mult. Insa modelul consacrat de multi ani in politie, isi extinde toxinele si in sistemul nostru.

Subiectul articolului este insa altul. Pentru punerea in aplicare a noului drept, ANP a solicitat estimari de ore si respectiv sume, unitatilor subordonate. Iar estimarile au venit cu erori. Pana la acest moment stim de greseli in calcule care s-au produs la Tulcea (unde au fost doua estimari, una mai mica si alta mai mare decat trebuia), la Gherla (despre care s-a aflat astazi) si la Oradea care a estimat anumite ore/sume dar a acordat timp liber prioritar pentru munca prestata incepand cu aprilie (exact cum nu trebuia). Posibil ca in zilele urmatoare sa mai apara si alte erori.

In functie de sumele estimate care ar trebui sa fie realizate si in practica, ANP aloca fonduri in doua etape. In prima etapa aloca sumele strict in limita plafonului de 3% din bugetul unitatii respective (respectiv din suma elementelor –  salarii de functie, grad, gradatii, indemnizatii de comanda). Ulterior primei etape, multe unitati vor constata ca depasesc acest plafon si vor cere suplimentare dar vor trebui sa motiveze aceasta depasire, urmand ca ANP, in etapa a adoua, sa aloce si diferenta de buget (sumele fiind pregatite in contul ANP), cat timp nu se depaseste limita de 3% pe buget centralizat si nu avem confirmarea ca ar exista un astfel de risc (am explicat in primul paragraf de ce).

Aceasta etapizare a deschiderii de credite bugetare urmareste identificarea pe cat posibil, precum si corectarea situatiilor in care depasirile de plafon nu au cauze pur obiective ci sunt cauzate si de o proasta planificare. Intrucat, reactivarea platii muncii suplimentare deschide si anumite perspective riscante. Anumite unitati reusesc o proportie foarte buna intre resurse, misiuni si volum de munca repartizat pe oameni, limitand numarul de ore suplimentare cu un efort colectiv destul de mare si cu multa asumare.

Alte unitati, fie din nepricepere, fie din superficialitate si speram ca nu din din rea-intentie, merg pe planificari mai relaxate care genereaza multe ore suplimentare, pe principiul ca oricum ramane plafon de 3% de la alte unitati care nu-l utilizeaza pe tot, raportarea generala realizandu-se la bugetul centralizat al ANP. Si iata cum unii directori de un nivel mediocru ajung populari pentru plati generoase rezultate din multa munca in plus, plati care insa sunt posibile doar prin efortul altor unitati. Si astfel ne impartim in smecheri care incaseaza si “fraieri” care economisesc cu efort suplimentar si riscuri pe masura. Sigur ca modul poate prea transant in care am descris situatia este mai mult o metafora menita sa faca mai usor inteles contextul care se creeaza. Situatia probabil nu va fi incadrata exact in aceste extreme. Dar sigur vor aparea situatii disproportionate.

Tot pe o linie de echilibru se vor incadra si alte masuri pe care ANP le are in plan privitor la munca suplimentara, pe langa cea despre care am informat si care reprezinta o sarcina alocata directorilor. Stim ca in unitati numarul de ore suplimentare nu este egal sau apropiat intre salariati, existand varfuri de cele mai multe ori greu de justificat. Din acest motiv se are in vedere o limitare introdusa in aplicatia de pontaj, care sa nu permita depasirea unui anumit numar de ore suplimentare per salariat, in scopul unei mai bune proportii a repartizarii orelor suplimentare in cadrul aceleiasi unitati, respectiv acelorasi structuri.

Totodata se va mai incerca (tot prin aplicatia centralizata de pontare) limitarea unei segmentari intre smecheri si fraieri in cadrul acelorasi structuri, fiind vorba in special de schimburile operative.  Este vorba de o practica instalata in unitati, conform careia, compensarea cu timp liber a muncii suplimentare se imparte in compensare (recuperari) de luni pana vineri si respectiv de sambata pana duminica. Adica, mai pe scurt, smecherii, isi iau recuperari L-V si vin la serviciu S-D pentru ca se plateste majorare de 75%, iar fraierii isi iau recuperari S-D cu titlu de privilegiu pentru ca ar petrece week-endul in familie dar la salariu minusul este destul de consistent.

Din nou mentionam ca exemplele date sunt cu valoare de exceptie si termenii folositi sunt in mod deliberat alesi astfel pentru intelegerea problemei. Insa, chiar daca situatiile susmentionate se constata sporadic si punctual, tot trebuie corectate. Ce ar mai fi de adagat este faptul ca sistemul de pontaj va fi foarte probabil adaptat la cel practicat in politie despre care am povestit in detaliu, pentru a se putea identifica exact zilele in care se presteaza munca suplimentara inclusiv pe tura.

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l distribuim sau apreciază-ne cu un Like 🙂

13 COMMENTS

  1. De unde aveti datele despre Penitenciarul Tulcea, cine vi le a dat ? Pentru ca ceea ce scrieti in postarea dumneavoastra referitor la Penitenciarul Tulcea nu este real.

    • Nu noi am facut estimarile intrate in posesia ANP. Si iti imaginezi probabil ca nu s-au inaintat estrimarile catre SNLP. Reglati-o pe la financiar cu calculele si din doua estimari poate scoateti una reala.

  2. Au inventat atatea acronime si abrevieri de nu mai stii care si cum sunt si ce reprezinta.In loc sa fie simplu complicam si alambicam tot tocmai pentru a reusi cumva sa tragem lumea in piept cu banii cuveniti.Si ar trebui sa retina toata lumea:PLATA SDSL NU REPREZINTA UN SPOR.

  3. Aplicația de pontaje are niste probleme si ar trebui corectata. Eu, spre exemplu, am un număr de 2 ore suplimentare efectuate in luna Aprilie, respectiv diferența dintre timpul efectiv in care am fost prezent in serviciu si fondul de timp individual lunar. La plata in aplicație mie imi figurează un număr de 38 de ore suplimentare, ceea ce este incorect, avand in vedere ca eu am prestat doar 2 ore suplimentare. In luna Aprilie am avut 3 recuperări a câte 12 ore (cs) care, din nu stiu ce motiv, s-au cumulat la cele 2 ore suplimentare de pe luna Aprilie generând un număr de 38 de ore de plata, in loc de 2 ore. O alta problema de interpretare de care ne lovim este situația in care, intr-o luna, dupa ce ai beneficiat, spre exemplu de 2 sau 3 recuperări (cs din orele plătibile de exemplu), numarul de ore de prezenta in serviciu depășește fondul de timp individual. In acest caz, din punctul meu de vedere, nu am recuperat absolut nimic, Ba chiar am efectuat ore suplimentare (cazul lunii mele
    Aprilie inainte menționat, respectiv 3 recuperări care nu numai ca nu au generat vreo ora recuperată fata de fondul de timp individual, Ba chiar s-a generat un număr de 2 ore suplimentare). Poti sa spui cu adevărat ca ai recuperat vreo ora (indiferent ca menționezi pe raport Cs) abia cand timpul efectiv lucrat este mai mic decat FTI (fondul de timp individual), iar numarul de ore recuperate, in acest caz, este egal cu aceasta diferența, nicidecum cu numarul de ore trecute pe raportul de Cs.

    • Din toata expunerea ta nu am identificat sa fie vreo problema. Este clar ca, daca acorzi recuperari in luna curenta (cs-uri), acestea se duc pe FTA si se mentine constanta diferenta intre Ttml si Fti. Beneficiind de recuperari (CS-uri), acestea sunt orele tale platite, mai explicit, e ca si cand ai veni la serviciu. La toata faza asta, iti scade Fti-ul in timp ce-ti creste FTA.
      Ceea ce face dintr-o planificare sa fie judicioasa e sa stii sa adaptezi eficient resursa umana disponibila (numarul de rasnpandiri/structura) si tipul raspandirii (CO, CS, LCS, etc). Cu titlu de exemplu si ca sfat, propune oamenilor ca in afara concediului pentru care solicita deconturi (transport sau turism), pentru restul zilelor pe care si le doresc libere sa-ti lase libertatea de a le acorda combinat (co combinat cu Cs, Cs combinat cu Lcs, etc). Schema nu e atat de complicata. Cu uhn raport de o raspandire la 4 oameni, te poti apropia de adevar, ins ensul ca recuperezi atat timpul restant si nu generezi nici ore suplimentare. Asta in mare parte pentru ca e important si cum pici cu serviciile pe lunile cu multe sau cu mai putine ore lucratoare.
      Chestiunile astea se pot explica mai clar transpunand totul intr-o aplicatie excel. Daca esti interesat de o astfel de aplicatie, astept un mail la snlp.tichilesti@gmail.com.

  4. Cel mai corect mi se pare cum face un șef de tură, membru SNLP, care dă prin rotație un liber fiecăruia de pe tură, care când dorește, dar musai un liber în weekend să ia fiecare, ca să pierdem toți în mod egal.

    • Intr-adevar trebuie pastrat un echilibru. Mai sunt insa situatii ca atunci cand trebuie planificat liber in weekend o anumita persoana, ar putea fi alta care solicita ca are probleme. In cazul asta exista si riscul unui decalaj dar important e sa se incerce echilibru chiar daca mai exista si situatii particulare.

      • Desigur, când sunt probleme e altceva, dar nici cum fac unii colegi, care merg pe la șefi cu rugăminți de genul: bagă-l pe cutare fiindcă e ”fraier” cum bine zice în articol.

    • Singura problema este ca reglementarea Fta ului este destul de interpretabilă (cel puțin pentru personalul care lucrează in ture de 12 ore, pentru cei care lucrează in program de 8 ore aceasta fiind clară).

      Fta = fondul de timp corespunzător zilelor absente de la serviciu stabilit ca număr de zile lucrătoare de absenţă x durata programului normal de muncă.

      Singura problema ar fi sa nu se revină asupra interpretării Fta si sa ni se ia banii inapoi.

      Daca interpretarea aceasta, respectiv calcularea Cs urilor si celor in program de 12 ore, indiferent de faptul ca recuperarea este in week end , in Fta, este agreata la nivel de sistem, este foarte bine.

      Va multumesc

  5. La Focșani se recuperează orele suplimentare la fel ca la Oradea și Gherla iar când am sesizat acest lucru au dat vina pe aplicație. Cum se poate rezolva această situație?Mai concret, dacă ieși pe plus față de norma de lucru în fiecare lună ai sanse să aduni câteva ore suplimentare în plată .Dacă nu faci norma ti se vor lua din orele suplimentare din luna anterioară și nu vei mai acumula ore suplimentare în plată niciodata.

    • Cum adica sa nu-ti faci norma lunara in luna curenta si sa-ti fie completata cu orele suplimentare acumulate anterior? Asta-i de noaptea mintii ca sa nu spun nemernicie sau prostie. Ne interesam…

  6. La Penitenciarul Pelendava este un astfel de șef tura. El își ia recuperări de L-V și vine la serviciu SD. Dar nimeni nu are pretenții la el cât timp a venit de la Severin și acolo a fost crescut de un “mare” lider sindical. Lumea ii zice Mărgelatu ca mănâncă semințe de le strângi cu roaba.

LEAVE A RESPONSE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne cu un Like :)