Aproape de finalul ultimului trimestru din 2019 avem in sfarsit o lege a bugetului publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, si constatam fara sa fie o noutate, faptul ca fondurile alocate pentru sistemul nostru nu acopera tot necesarul. Modul in care am ajuns la sumele alocate poate fi mai interesat chiar decat sumele. Nu este primul an in care primim buget insuficient. In trecut era un obicei, ultimele luni din an fiind decisive intrucat se negociau rectificarile menite sa asigure plata tuturor drepturilor salariale. Din pacate legislatia in vigoare la acest moment nu permite o repartitie a bugetului alocat, pe principiul asigurarii tuturor drepturilor in plata,  chiar daca bugetul ar fi epuizat integral in luna octombrie a anului de exercitiu bugetar.

Astfel avem o diferenta esentiala despre care am mai vorbit, intre bugetul pentru cheltuieli de personal (titlul 1) si cel pentru bunuri si servicii (titlul 2). Daca titlul 2 se trimestrializeaza fiind destul de mult in voia rectificarilor, cel pentru titlul 1 se repartizeaza din start pe tot anul si este deosebit de important sa avem bugetul complet pentru a nu exista pierderi. ANP nu mai poate merge cu intreg bugetul alocat pentru cheltuieli de personal, pana la noiembrie de exemplu, fara sa repartizeze sume in mod echilibrat si pentru luna decembrie. Ori, daca se intind banii primiti pentru toate lunile ramase pana la finele anului in curs, pentru a fi asigurate toate drepturile prevazute de legislatie, ar mai fi fost necesara o suma in lipsa careia, ceva se va taia, chiar daca pana la prima rectificare (cel mai devreme luna iulie).

Am purtat cu conducerea ANP multiple discutii pe tema bugetului anului 2019, inca din cursul anului trecut. Am accentuat monitorizarea situatiei in primele doua luni ale anului in curs. Avem cifrele si suntem la curent cu demersurile precum si cu evolutia situatiei pana la punctul la care forma finala a proiectului de bugetul a fost preluata de guvern si impinsa la nivel de parlament ca lege. Pentru a ne stabili pozitia si a decide actiuni a fost nevoie sa avem practic certitudinea problemelor care vor fi constatate la repartizarea efectiva a bugetului. Acum avem situatia destul de clara si putem sa hotaram in cunostinta de cauza, formuland revendicari clare.

Am cerut raspicat directorului general ANP sa faca toate demersurile necesare pentru asigurarea tuturor drepturilor, fara nicio exceptie sau concesie facuta bugetului, ordonatorului principal sau Ministerului Finantelor Publice. Am avertizat directorul general ANP cu privire la reactiile pe care le vom avea in cazul periclitarii unor drepturi, iar avertizarile noastre au fost transnise catre MJ. Am cerut in clar ca ANP sa justifice cu documente demersurile pe care le-au facut si in special solicitarea sumelor corecte, intrucat avem experiente anterioare in care ANP nu a putut dovedi ca a cerut cat trebuie ci doar cat i s-a recomandata de la MJ! Stim ca ANP a cerut cat trebuie si in orice caz, mai mult decat a primit. Stim ca a transmis amenințările sindicale si stim ca a deranjat MJ cu aceste lucruri.

Nu putem afirma ca MJ a procedat distructiv si ca a dorit diminuare bugetara. Chiar si MJ la acest moment are o gaura substantiala in bugetul propriu. Insa cei de la MFP au fost rigizi, iar ministrul Tudorel Toader, in opinia noastra, deloc combativ. Ministrul Justitiei putea sa sustina mai energic un buget corect, complet, si puteam fi acum in aceeasi situatie cu politistii care nu au riscuri de neplata a unor drepturi pe motive bugetare. Insa, pentru ca suntem intr-o alta situatie decat politistii pe care in ultimul timp am ajuns sa-i avem ca reper desi pana nu demult era invers, ne vom penaliza angajatorii prin actiuni specifice, pana la corectarea situatiei, asa cum am procedat, sindicaliceste, de fiecare data si de fiecare data – cu rezultate concrete!

Si acum, cate ceva despre cifre si drepturi cu risc de neplata pana la rectificarea bugetara. Pentru inceput, sa ne amintim concluzia din finalul articolului postat de SNLP pe 2 februarie 2019:

Concluzia este una cat se poate de simpla si clara:  daca bugetul pe care il vom primi prin lege aprobata de parlament, este cel pe care il vedem in proiectul lansat public de MFP, in anul 2019 nu se vor putea plati urmatoarele drepturi: decont turism, majorare 50%, plata cu majorare de 75% a muncii suplimentare si probabil o parte din majorarea de 75% pentru munca in zile de SDSL. Daca Guvernul Romaniei isi inchipuie ca noi vom inghiti galusca asta mare si fierbinte in liniste si cuminiti, se inseala.

De la acel moment pana la adoptarea Legii bugetului de stat pentru 2019, s-au produs cateva modificari care in final au redus handicapul de fonduri pentru cheltuielile de personal, insa nu au eliminat total riscul de neplata a unor drepturi, cel putin temporar, pana la prima rectificare, fara garantii certe ca rectificarea va veni cu fondurile asteptate. Astfel, fata de suma cuprinsa in proiectul initial facut public de MFP, respectiv 1.052.030 mii  lei, ANP a reusit cateva ajustari in relatia cu MJ si respectiv MFP. Suma stabilita prin Legea nr. 50/2019 pentru cheltuielile de personal din sistemul penitenciar, este in prezent 1.079.528 mii lei, avand astfel un mic plus rezultat prin mutarea unor sume de la Titlul II dar si de la INEC pe traseul urmat de proiectul legii de la etapa de transparenta pana la adoptare.

Alegem sa rupem articolul in doua parti postate imediat succesiv, pentru o parcurgere mai facila.

va urma