1.

Art. 1

În sensul prezentei legi se definesc următorii termeni:

(b) dialog social – procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun.

ii) consultare – schimbul de opinii în cadrul dialogului social;

(u) reprezentativitate – atribut al organizaţiilor sindicale sau de angajatori dobândit în baza criteriilor precizate în prezenta lege care conferă statutul de partener social abilitat să-şi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat;

(v) Organizație sindicat, federație sau confederație sindicală, constituit pe baza dreptului la liberă asociere, în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum şi în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi.

Art. 1

În sensul prezentei legi se definesc următorii termeni:

(b) dialog social – procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun.

ii) consultare – schimbul de opinii in cadrul dialogului social, in urma caruia rezulta un aviz favorabil sau negativ asupra problemelor puse in discutie.

(u) reprezentativitate – atribut al organizaţiilor sindicale sau de angajatori dobândit în baza criteriilor precizate în prezenta lege care conferă statutul de partener social abilitat să-şi reprezinte membrii în cadrul dialogului social si care le confera dreptul de a negocia si incheia contracte colective de munca.

(v) Organizație sindicat, federație sau confederație sindicală, constituit pe baza dreptului la liberă asociere, în scopul promovarii intereselor profesionale, economice şi sociale, și al apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, precum şi în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Definirea consultării nu poate fi limitată la simplul schimb de opinii. Trebuie cuprins în definiția negocierii și finalitatea acestora – respectiv scopul de a ajunge la un acord.

Principalul atribut al reprezentativității este negocierea și încheierea contractelor colective de muncă. În acest sens nu poate fi exclusă din enumerarea definiției tocmai acest atribut al reprezentativității.

Topica textului trebuie modificată. Din promovarea intereselor membrilor rezultă toate celelalte scopuri ale asocierii sindicale, inclusiv apărarea drepturilor membrilor.

Enumerarea omite dreptul sindicatelor din zona funcționarilor publici de a reprezenta membrii în conflictele legate de raporturile individuale de serviciu.

2.

Art. 3

(1) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat.

Art. 3

(1) Persoanele încadrate în muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat.

Sintagma propusă, încadrată în muncă, este mai completă, acoperind toate formele legale de desfășurare a muncii.

3.

Art. 11

Perioada in care persoana aleasă în organul de conducere este salarizată de organizaţia sindicală constituie vechime în muncă.

Art. 11

Perioada in care persoana aleasă în organul de conducere are contract individual de munca cu organizatia sindicala constituie vechime în muncă.

Sintagma propusă, are contract individual de muncă, este mai completă.

4.

Art. 12

Prin contractele colective de muncă sau, după caz, prin acorduri colective privind raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afara celor prevăzute la art. 10 alin. (1) şi (2) şi la art. 11 pentru cei aleşi în organele executive de conducere ale organizaţiilor sindicale.

Art. 12

Prin contractele colective de muncă sau, după caz, prin acorduri colective privind raporturile de serviciu se vor stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afara celor prevăzute la art. 10 alin. (1) şi (2) şi la art. 11 pentru cei aleşi în organele executive de conducere ale organizaţiilor sindicale.

5.

ART. 20

(3) Cererea privind modificarea statutelor şi/sau a organelor de conducere a sindicatelor va fi însoţită de următoarele documente în două exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagină de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere :

ART. 20

(3) Cererea privind modificarea statutelor şi/sau a organelor de conducere a sindicatelor va fi însoţită de următoarele documente în două exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagină de către reprezentantul legalși împuternicitul special desemnat de organul de conducere :

Reprezentantul legal este cel care angajază juridic organizația.

6.

Art. 22

(2) Organizaţiile sindicale reprezentative, în condiţiile legii, pot negocia prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziţie a spaţiilor şi facilitaţilor necesare desfăşurării activităţii sindicale.

Art.22

(2) Unităţile în care sunt constituite sindicate reprezentative, în condiţiile legii, sunt obligate să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale, cu titlu gratuit, spaţiile necesare desfăşurării activităţii sindicale. Facilitaţile necesare desfăşurării activităţii sindicale se vor negocia prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

Lipsa unei obligații exprese de a pune la dispoziție un spațiu pentru desfășurarea activitații sindicale este de natura a limita drepturile sindicale, având în vedere tipul relațiilor dintre angajat și angajator. Activitatea sindicală este strâns legată de desfășurarea activității în cadrul întreprinderii, iar relația dintre membru și sindicat se realizează în directă legătură cu raporturile de muncă și la locul de muncă.

7.

Art. 28

(1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele şi acordurile colective de muncă, contractele individuale de muncă şi raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată in mod expres.

Art. 28 – se introduce un alineat nou (3)

(3) In exercitarea atributiilor prevazute la aliun. (1) si (2) organizatiile sindicale au calitate procesuala activa.

Din practica juridică a rezultat că este necesară o astfel de lămurire acodată de legiuitor, având în vedere faptul ca au existat discuții și practică diferită cu privire la calitatea procesuală activă a sindicatului.

8.

Art. 30

(1) Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administraţiei publice la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social.

Art. 30

(1) Angajatorul are obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatului reprezentativ să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social.

O simplă obligație de a invita sindicatul reprezentativ nu poate fi considerată ca acoperitoare.

9.

Art. 34

Membrii aleşi în organele executive de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiilor sindicale.

Art. 34

Membrii aleşi în organele executive de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi angajati cu contract individual de munca si salarizati din fondurile organizaţiilor sindicale.

Salariul reprezintă instituție parte a contractului individual de muncă, sens în care s-a făcut modificare pentru clarificare textului și eliminarea confuziilor dintre noțiunea de salariu și indemnizație.

10.

Art. 35

(1) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile.

Art. 35

(1) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate.

Legea nu poate interveni în convenția voluntară a părților de a-și asuma drepturi și obligații, cu respectarea prevederilor legale.

11.

Art. 51

Sunt reprezentative la nivel naţional, sector de activitate, grup de unităţi şi unitate, organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(3) La nivel de unitate:

c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin 50% + 1 din numărul angajaţilor unităţii.

Art. 51

Sunt reprezentative la nivel naţional, sector de activitate, grup de unităţi şi unitate, organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(3) La nivel de unitate:

c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin 1/3 din numărul angajaţilor unităţii, precum şi dacă sunt afiliate la o organizaţie sindicală reprezentativă.

Pentru egalitate de șanse între toate organizațiile sindicale (sindicate). Este incorect să nu se recunoască dreptul de a participa la negocierea colectivă unei organizații sindicale înființate confom legii care ar avea 49% din nummarul de salariați din unitate.

Negocierea colectivă este principala modalitate prin care sindicatele promovează interesele profesionale ale salariaților.

Totodată, din punct de vedere istoric, gradul de sindicalizare în Europa este sub 50% în marea majoritate a țărilor (cu excepția țărilor nordice).

12.

Art. 55

(1) Organizaţiile patronale se constituie prin asocierea liberă a acestora, pe domenii de activitate, teritorial sau la nivel naţional, după cum urmează:

a) cel puţin 15 angajatori pot constitui o organizaţie patronală;

b) două sau mai multe organizaţii patronale pot constitui o federaţie;

c) două sau mai multe federaţii pot constitui o confederaţie.

(6) Organizaţiile patronale constituite la nivel naţional trebuie să aibă în componenţă structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti.

Art. 55

(2) Organizaţiile patronale se constituie prin asocierea liberă a acestora, pe domenii de activitate, teritorial sau la nivel naţional, după cum urmează:

a) cel puţin 15 angajatori pot constitui o organizaţie patronală;

b) două sau mai multe organizaţii patronaledin acelasi sector de activitate pot constitui o federaţie;

c) două sau mai multe federaţiidin sectoare de activitate diferite pot constitui o confederaţie.

(6) – se elimină

Art. 88

(1) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art.86, Consiliul Economic şi Social are obligaţia de a analiza proiectele de acte normative primite şi de a transmite avizul său în termen de maxim 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Art. 88

(1) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art.86, Consiliul Economic şi Social are obligaţia de a analiza proiectele de acte normative primite şi de a transmite avizul său în termen de maxim 14 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

11.

Art.128

(3) Unităţile din acelaşi sector de activitate definite prin apartenenţa la aceeaşi diviziune, grupă sau clasă, conform codului C.A.E.N., se pot constitui voluntar în grupuri de unităţi, în vederea negocierii contractelor colective la nivelul respectiv. Angajatorii care intenţionează să negocieze contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi pot constitui în mod voluntar grupul de unităţi atât prin hotărâre judecătoreasca de constituire, cât şi prin proces verbal sau orice alta convenţie scrisă intre parţi.

Art.128

(3) Unităţile din acelaşi sector de activitate definite prin apartenenţa la aceeaşi grupă, clasă sau diviziune, conform codului C.A.E.N., se pot constitui voluntar în grupuri de unităţi, în vederea negocierii contractelor colective la nivelul respectiv. Constituirea grupului de unitati se poate face prin constituirea unei organizatii patronale la acest nivel, prin proces verbal sau orice alta conventie scrisa intre parti. In mod corespunzator, grupul de unitati se poate constitui si prin hotararea organizatiilor sindicale din unitatile respective, asociate in cadrul unei federatii sindicale reprezentative la acest nivel.

Este o inechitate de tratament și o discriminare între patronate și sindicate, constituirea grupului de unități trebuie să fie atributul ambilor parteneri sociali și nu a unuia singur.

12.

Art. 133

(1) Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează:

c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare ale contractului;

Art. 133

(2) Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează:

c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncăşi care fac parte din organizaţiile patronale sau organizațiile sindicale semnatare ale contractului;

O astfel de prevedere reprezintă o obligație sub o condiție pur putestativă din partea celor care se obligă.

Art. 134

Părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii, reprezentaţi la negocieri după cum urmează:

(2)Din parteaangajaţilor:

1. la nivel de unitate, de către sindicatul legal constituit şi reprezentativ potrivit prezentei legi sau reprezentanţii angajaţilor, după caz;

2. la nivelul grupurilor de unităţi, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative la nivelul unitaţilor membre ale grupului;

3. la nivel de sector de activitate de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi.

Art. 134

Părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii, reprezentaţi la negocieri după cum urmează:

(2)Din parteaangajaţilor:

a) la nivel de unitate, de către sindicatul legal constituit şi reprezentativ potrivit prezentei legi sau reprezentanţii angajaţilor, după caz;

b) la nivelul grupurilor de unităţi, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative la acest nivel;

c) la nivel de sector de activitate de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi.

Este în concordanță cu textul de modificare propus cu privire la reprezentativitatea la nivel de grup de unități

Art. 135

(1) În unităţile în care nu există sindicate reprezentative, negocierea contractului colectiv de muncă se face după cum urmează:

a) dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federaţie reprezentativă, negocierea se face de către reprezentanţii federaţiei la solicitarea şi în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii aleşi ai angajaţilor

(2) În cazul în care la nivelul de grupului de unităţi nu există organizaţii sindicale reprezentative care să reprezinte cel putin jumătate din numărul total de angajaţi ai grupului de unităţi, la negocierea contractului colectiv de muncă participă după cum urmează:

a) organizaţiile sindicale reprezentative din fiecare unitate membră a grupului;

b)pentru unităţile membre ale grupului în care nu există sindicate reprezentative, dar există sindicate afiliate la federaţii reprezentative în sectorul de activitate în care s-a constituit grupul, la negocieri participă reprezentanţii federaţiilor respective, în baza solicitării şi mandatului sindicatelor şi reprezentantii angajaţilor din respectivele unităţi;

Art. 135 – alin.(1) lit.a) se elimină și alin.2

Este în concordanță cu propunerile făcute în legătură cu reprezentativitatea sindicatelor la nivel de unitate, respectiv grup de unități.

Art. 138

(1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal.

Art. 138 – se elimină

Este o evidentă discriminare între 2 categorii de salariați – bugetari și nebugetari, cu încălcarea prevederilor convențiilor OIM și a directivelor europene.

Art.139

Negocierea acordurilor colective pentru funcţionari publici se face în conformitate cu dispozițiile legale în materie.

Art.139 – se elimină

Este o evidentă discriminare între 2 categorii de salariați – bugetari și nebugetari, cu încălcarea prevederilor convențiilor OIM și a directivelor europene.

13.

Art. 141

(1) Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată care nu poate fi mai mică de 12 luni, dar nu mai mare de 24 luni.

(2) Părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege o singură dată, cu cel mult 12 luni.

Art. 141

(1) Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată care nu poate fi mai mică de 12 luni.

(2) Partile pot hotara prelungirea aplicarii contractului colectiv de munca, in conditiile legii, pana la incheierea unui nou contract colectiv.

Legea nu poate interveni și nu poate vicia voința părților în a încheia convenții civile. Este o evidentă limitare a dreptului la negocieri colective.

Art. 143

(2) Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:

d) dovezile de reprezentativitate ale părţilor, în condiţiile prezentei legi. În cazul grupului de unităţi constituit numai pentru negocierea unui contract colectiv de muncă la acest nivel, dovezile de reprezentativitate pot fi cele ale membrilor părţii sindicale, conform art. 134 alin. (2) coroborat cu art. 135 alin. (2), partea patronală făcând dovada constituirii grupului de unităţi, conform prevederilor art. 128 alin. (3) în vederea negocierii;

Art. 143

(2) Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:

d) dovezile de reprezentativitate ale părţilor, și dovada constituirii grupului în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3);

Corelație cu art.128

14.

Art. 143

(3) În cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate contractul colectiv de muncă va fi înregistrat la nivelul respectiv numai în situaţia în care numărul de angajaţi din unităţile membre ale organizaţiilor patronale semnatare este mai mare decât jumătate din numărul total al angajaţilor din sectorul de activitate. În caz contrar, contractul va fi înregistrat ca şi contract la nivel de grup de unităţi.

(5) Aplicarea contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de activitate poate fi extinsă la nivelul tuturor unităţilor din sector prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, la solicitarea motivată a tuturor semnatarilor contractului colectiv respectiv.

Art.143, alin.3 si 5 – se elimină

Prevederile încalcă principiul reprezentativității părților astfel cum este definit în prezenta lege. O astfel de prevedere lipsește de valoarea reprezentativitatea obținută de părți conform legii.

Mai mult, se crează o discrepanță între situația în care contractul produce efecte erga omnes în funcție de un procent existent sau nu. Prin modalitatea de reglementare pentru contractele de ramura de aplică 2 criterii diferite pentru același tip de contract.

15.

Art. 146

(1) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă:

a) părţile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art.143 alin.(2);

b) nu sunt semnate de către organizaţii sindicale care reprezintă mai mult de jumătate puls unu din totalul angajaţilor din sectorul sau grupul de unităţi pentru care s-a negociat contractul.

c) reprezentantul oricărei părți, care a participat la negocieri, nu a fost de acord cu oricare dintre clauzele contractului și acest fapt a fost consemnat în procesul verbal de negociere.

Art. 146

(1) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate, dacă:

a) părţile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art.143 alin.(2);

b) – se elimină

c) reprezentantul oricărei părți, care a participat la negocieri, nu a fost de acord cu oricare dintre clauzele contractului și acest fapt a fost consemnat în procesul verbal de negociere.

Se încalcă prinipiul reprezentativității prevăzut de prezenta lege. Criteriul de reprezentativitate de 7% astfel cum este reglementat este negat și anulat ca atare de o astfel de condiționare.

Art. 153

Conform principiului recunoaşterii reciproce orice organizaţie sindicală legal constituită poate încheia cu un angajator sau organizaţie de angajatori orice alte tipuri de acorduri, convenţii sau înţelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părţilor şi a căror prevederi sunt aplicabile exclusiv membrilor organizaţiilor semnatare.

Art. 153 – se elimină.

Acest drept exista în materia dreptului comun și este o dublă reglementare. Nu face obiectul prezentei legi.

Art. 156

Dreptul angajaţilor de a formula revendicări pentru satisfacerea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social prin negocieri colective, precum şi dreptul de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă sunt garantate de lege.

Art. 156

Dreptul angajatilor de a declansa conflicte de munca in legatura cu inceperea, desfasurarea si incheierea negocierilor contractelor colective de munca, precum si in legatura cu executarea acestora este garantata de lege.

Se încalcă dreptul la grevă al salariaților și dă posibilitatea angajatorilor de a forța salariații să muncească împotriva voinței lor (muncă forțată), situație în care, deși nu-i sunt plătite drepturile ce decurg din executarea contractelor de muncă, salariații ar fi obligați la muncă.

Art. 161

Conflictele colective de muncă pot fi declanşate în următoarele situaţii:

a) angajatorul sau organizaţia de angajatori refuză să înceapă negocierea unui contract sau acord colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un astfel de contract sau acord sau cel anterior a încetat;

b) angajatorul sau organizaţia de angajatori nu acceptă revendicările formulate de angajaţi;

c) părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă pâna la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Art. 161 – se introduce o nouă literă d) cu următorul conținut:

Conflictele colective de muncă pot fi declanşate în următoarele situaţii:

d) executarea necorespunzatoare a prevederilor contractului/acordului colectiv de munca.

Modificare corelativă cu cea de la art.156, respectiv se reglementează dreptul la grevă în situațiile descrise mai sus.