Sindicatul Național

al Lucrătorilor de Penitenciare

Despre gratiere. Este de ajuns? Ajuta?

Jail cell open webPentru o pozitionare corecta in raport cu evenimentele in derulare trebuie mai intai sa intelegem bine ce se intampla. Interviul publicat recent, cu prof. univ. dr. Ioan Durnescu de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, poate fi de natura sa ne ajute in conturarea unor opinii. Problema suprapopularii penitenciarelor, care genereaza un flux de sanctiuni CEDO pentru Romania, este din nou ridicata in prim plan ca efect al proiectului de gratiere a unor pedepse.

Sa vorbim serios despre supra-aglomerarea penitenciarelor si gratiere!

 

A aparut de curand pe site-ul Ministrului Justitiei proiectul de OUG privind gratierea unor pedepse. In cele ce urmeaza voi arata cum aceasta solutie nu este una de natura sa rezolve problema supra-aglomerarii peniteciarelor intr-un mod sustenabil, decat daca este dublata de o serie de reforme care sa ajusteze mecanismele care genereaza supra-aglomerare. Sa ne intelegem inca de la inceput.

 

Da, penitenciarele romanesti sunt supra-aglomerate in raport cu standardele CEDO. Printre altele, standardele CEDO prevad un spatiu minim de 4 mp pentru fiecare persoana privata de libertate. Aplicand acest standard, Romania are un deficit de 9.556 locuri de detentie. Nerespectarea acestui standard, dar si a altora ce tin de conditiile materiale de detentie sau tratamentul aplicat detinutilor a condus la condamnarea in repetate randuri a statului roman la CEDO (32 hotarari in 2013, 29 hotarari in 2014, 75 hotarari in 2015).

 

Numai in 2015 despagubirile acordate de CEDO au fost de 459.275 euro. Ceea ce face din aceasta problema o urgenta este faptul ca actualmente pe rolul Curtii se afla peste 500 de cauze si este din ce in ce mai evident ca problema supra-aglomerarii si a conditiilor precare de detentie este una sistemica ce reclama o decizie pilot ce poate obliga Romania la masuri extrem de radicale si costisitoare. Multe dintre observatiile Curtii au fost confirmate si de catre CPT (Comitetul pentru prevenirea torturii).

 

Acum ca am clarificat problema de fond, sa analizam cum se produce supra-aglomerarea. Din acest punct de vedere, situatia este relativ clara. Numarul detinutilor este determinat prin: intrari in sistem, durata pedepselor si modul de executare a acestora si iesirile din sistem. Sa le luam pe rand:

 

Controlul intrarilor in sistemul penitenciar

Altfel spus, cu cat vom avea mai multe sentinte privative de libertate, cu atat vom avea mai multi detinuti. Din acest punct de vedere, noul Cod Penal a largit destul de mult plaja si aplicabilitatea alternativelor la detentie. Prin institutii precum amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, multe dintre pedepsele scurte cu inchisoarea sunt acum executate in libertate, sub supravegherea serviciilor de probatiune. Nu este aici locul si momentul potrivit pentru a discuta in detaliu despre modul inflationist in care si aceste servicii au fost supra-aglomerate cu infratori cu risc scazut de recidiva.

 

Este, cred, suficient sa arat ca in 2014 serviciile de probatiune supravegheau un numar de cca. 25.000 infractori, iar in 2016 acest numar a ajuns la 60.000 de infractori. Aceasta crestere exponentiala a numarului persoanelor supravegheate in 2 ani (cu cca. 35.000 persoane) a fost insotita de o reducere de cca. 2.500 de detinuti. Prin urmare, masurile si sanctiunle comunitare si, implicit, servicile de probatiune nu au un impact semnificativ asupra populatiei carcerale.

 

Probabil, ca o solutie ar fi ca masurile si sanctiunile comunitare sa fie recalibrate astfel incat sa constituie cu adevarat o alternative la pedepsa inchisorii si nu la alte sanctiuni mai usoare, cum ar fi amenda. Poate si masura arestului preventiv ar putea fi ajustata astfel incat sa nu mai avem peste 8% dintre detinuti sub aceasta masura. Daca la aceasta cifra ii adaugam si pe cei aflati sub arest preventiv in centrele de retinere si arest preventiv ale Ministerului de Interne, cred ca ajungem la o situatie ingrijoratoare.

 

Penalizarea excesiva a unor infractiuni ar putea fi, de asemenea, pusa in discutie. Spre exemplu, nu imi este clar de ce fapte precum obstructionarea traficului auto sau executarea unor lucrari neautorizate pe drumurile publice trebuie sa fie pedepsite cu inchisoarea.Procentul detinutilor in populatia generala este in Romania cu putin peste media europeana. Potrivit Prison Brief, Romania avea in 2016 un numar de 140 de detinuti la 100.000 locuitori.

 

Media europeana este undeva in jurul cifrei de 125 de detinuti la 100.000 de locuitori. Problema este ca Romania nu isi permite sa aiba un numar asa de mare de detinuti pentru ca nu le poate asigura conditii decente de detentie. Probabil ca Romania ar trebui sa isi propuna o rata custodiala de cel mult 110 detinuti la 100.000 de locuitori. Rata custodiala sau cati detinuti are o tara este o decizie politica si nu una fatalista.

 

Sa nu facem greseala sa credem ca rata custodiala are vreo legatura cu rata infractionala. Nu, cele doua merg in paralel si se influenteaza reciproc numai marginal. Noi, prin coduri si legi, stabilim cum sa pedepsim. Asa cum vom vedea si mai jos, am ales sa pedepsim brutal, scump si ineficient.

 

Durata si modul de executare a pedepsei cu inchisoarea

Am vazut mai sus ca Romania este usor peste media europeana in ceea ce priveste rata custodiala. Nu asa stau, insa, lucrurile si in ceea ce priveste durata pedepselor. Potrivit European Sourcebook of Criminal Justice, durata medie a pedepselor privative de libertate in 2015 in Europa era de 9 luni. Probabil ca nu s-a modificat cu mult nici astazi.

 

Stiti care este durata media a pdepsei cu inchisoarea in Romania? Nu. Nu aveti cum sa stiti pentru ca Romania nu o calculeaza oficial (asa cum nu calculeaza nici rata de recidiva dupa inchisoare si multi alti indicatori indispensabili pentru a fundamenta o politica penala rationala). Dupa niste estimari interne ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor durata medie a pedepsei cu inchisoarea in Romania era in 2016 de 7 ani.

 

Probabil ca aceasta cifra ar trebui analizata mai in detaliu, insa este evidenta discrepanta uriasa intre Romania si media europeana. Aceasta durata excesiva a pedepsei medii face ca stocul de detinuti sa fie extrem de mare, iar rulajul sa fie mic, ceea ce contribuie la supra-aglomerarea penitenciarelor. In acests sens, poate ar fi utila o ajustare a noului Cod penal in ceea ce priveste sanctionarea concursului de infractiuni, a recidivei si, eventual, a limitelor pedepsei pentru infractiunile cu risc scazut.

 

Sa nu ne imaginam ca pedepsele lungi descurajeaza infractionalitatea. Stim deja din studii criminologice ca efectul de descurajare (engl. deterrence) al pedepsei cu inchisoarea este aproape nul. Despre recidiva dupa inchisoare nici nu mai trebuie sa discutam. In tari precum SUA, UK etc. rata recidivei dupa inchisoare este de cca. 55-60% in primii doi ani. Oare cat o fi in Romania? Desi Romania dispune de un regim progresiv de executare a pedepselor, acesta nu este intotdeauna pus in practica pe deplin.

 

Spre exemplu, detinutii din regimul deschis ar putea sa se deplaseze in afara peniteciarului fara paza pentru a-si cauta un loc de munca, a-si continua studiile sau chiar a lucra. Obligatia lor ar fi sa respecte un traseu si un anumit orar de lucru, iar seara sa se intoarca in penitenciar. Cati dintre cei peste 8.000 de detinuti din acest regim isi executa pedeapsa astfel? Este de salutat modul de deducere a zilelor de munca sau participare la programe educative ori de reabilitare.

 

Spre exemplu, pentru trei zile de munca voluntara sunt considerate ca executate patru zile din pedeapsa. Acest asa numit sistem ‘good time’ este unul extrem de motivant pentru detinuti si poate contribui la o liberare mai rapida a celor care desfasoara activitati lucrative sau participa la programe. Din pacate numarul celor care muncesc este destul de redus. In 2015, numai 8.462 detinuti au ‘iesit la munca’, din care numai 3.255 detinuti au iesit la munca platita.

 

Aceste cifre pot fi imbunatatite considerabil daca se iau anumite masuri legislative sau de management. Spre exemplu, este de neinteles de ce detinutul nu poate fi platit sub salariul minim brut pe economie. Acest salariu este calculat astfel incat sa asigure un nivel minim de trai pentru toti cetatenii. Dar detinutii beneficiaza deja de cazare si masa gratuite, de incalzire, de haine, de medicamente etc. In aceste conditii, de ce nu poate administratia impreuna cu detinutii sa negocieze sub acest prag?

 

Preferam sa prestam munca voluntara in loc sa producem venituri si sa ii ajutam pe detinuti sa castige niste bani de care au atata nevoie dupa liberare? Ar fi poate util sa ne amintim ca multi detinuti de libereaza doar cu 2 lei si 60 bani (a se vedea si filmul cu acelasi nume !!). Desi in anul 2015 s-a adoptat o hotarare de guvern extrem de ambitioasa privind reintegrarea fostilor detinuti (HG nr. 389/2015), implementarea ei este departe de a fi inceput.

 

Controlul iesirilor din sistem

Cu cat detinutii se libereaza mai repede, cu atat si sistemul se va putea descongestiona mai rapid. Iesirile din sistem se produc cel mai adesea prin liberarea la termen, liberare conditionata, alte forme de liberare anticipata sau gratieri (individuale sau colective).In Romania cei mai multi detinuti se libereaza conditionat. Anual se libereaza conditionat cca. 10.000 de detinuti.

 

Aici Codul penal stabileste o serie de conditii dintre care cea mai importanta din perspectiva supra-aglomerarii este conditia temporala. Detinutii cu pedepse de sub 10 ani se pot libera conditionat numai dupa ce au executat 2/3 din pedeapsa. Cei cu pedepse de peste 10 ani se libereaza dupa executarea a ¾ din pedeapsa. Acest cuantum tine seama si de munca prestata sau de participarea la programe.Aceste cote pot fi ajustate astfel incat liberarea conditionata sa se produca mai accelerat.

 

Putem imagina un sistem diferentiat pentru recidivisti si non-recidivisti. Spre exemplu, detinutii non-recidivisti in Belgia se pot libera conditionat dupa ce au executat 1/3 din pedeapsa, iar recidivistii dupa ce au executat 2/3. In Franta, Polonia, Cehia si Italia infractorii primari se pot libera conditionat dupa ce au executat o jumatate din pedeapsa.De asemenea, am putea imagina o noua forma de liberare anticipata dupa executarea a jumatate din pedeapsa cu conditia ca detinutul sa fie de acord sa fie monitorizat electronic pana la termenul de liberare conditionata (a se vedea aici exemplul Italiei).

 

Monitorizarea electronica are un potential urias atat ca alternativa la arestul preventiv, cat si ca alternativa la pedeaspa cu inchisoarea pe termen scurt (ex. de pana la 4 ani) sau instrument de monitorizare in cazul liberarilor anticipate sau permisiilor din penitenciar. Sistemul de monitorizare electronica poate fi ieftin sau foarte scump. Sistemul bazat pe radio frecventa (RF) este relativ ieftin si poate fi utilizat cu majoritatea infractorilor din Romania.

 

Sistemul GPS este mai scump, insa, nu este necesar decat in cazuri izolate, cu infractori cu grad ridicat de risc de recidiva. Probabil ca banii economisiti din liberarea anticipata a 10.000 de detinuti dupa executarea a jumatate din pedeapsa, ar putea fi folositi pentru achizitionarea un sistem RF de monitorizare electronica. Am aratat mai sus doar cateva din masurile legislative sau de ordin administrativ care ar putea sa conduca la o reducere sustenabila a numarului de detinuti in Romania.

 

Fara a schimba mecanismele din spatele supra-aglomerarii nu vom reusi decat sa solutionam pe moment si neconvingator o problema atat de sensibila. Probabil ca OUG privind gratierea unor pedepse va fi adoptata si va conduce la liberarea a cca. 2.000 de detinuti si 20.000 – 30.000 de persoane supravegheate, insa, fara ca mecanismele inflationiste sa fie reglate, aceste cifre se vor regasi inapoi in statisticile penitenciarelor si serviciilor de probatiune in maxim un an.

 

In aceste conditii, nu este oarecum de inteles de ce unii comentatori acuza puterea ca nu face decat sa isi ‘spele acolitii’ si nu sa rezolve cu adevarat o problema grava a societatii romanesti? Nu este atunci legitim sa ne intrebam daca, prin aceasta ordonanta de urgenta, nu suntem in prezenta unei utilizari abuzive a puterii executive?

 

Prof. univ. dr. Ioan Durnescu Universitatea din Bucuresti, pentru www.contributors.ro

Comentarii  

+2 #4 Bochis Silvestru 23-01-2017 11:16
Un articol de bun simt si competent. Ma bucur ca l-ai scris. Problema este ca factorii decizionali sunt incapabili sa ia in considerare solutiile pragmatice pe care le propui. Cred ca solutiile trebuie sa vina de la profesionisti si nu de la "urechisti" interesati.
Citat
+3 #3 Jiji 22-01-2017 23:53
Ajuta pe moment , sa nu uitam turele trecute.Societa tea noastra e bolnava rau de tot si boala incepe de sus .Desi se lauda cu scaderea infractionalita tii, paradoxal sunt mai multi detinuti.Romani a e o tara atipica, unde niciun program nu "prinde" unde smecheria e lege si unde doar o solutie extrema ne-ar readuce cu picioarele pe pamant.Si cred ca e valabil pentru intreaga omenire.Am devenit mai multi decat poate sustine aceasta planeta.
Citat
+6 #2 Ștefan Teoroc 22-01-2017 21:29
Personal, ma mira si afirmatia DG ANP din conferinta de presa, unde a sustinut ca rata de recidiva din Romania este de 35%, procent scos fix din burta. In astfel de moment eu cred ca trebui sa fim mult mai atenti cu tentatia de a face declaratii hazardate
Citat
+5 #1 any de la audit 22-01-2017 21:26
zice bine...joi s-a cerut unitatilor o situatie urgenta cu cei care ar indeplini conditiile pentru gratiere. interesant este cum s-a ajuns la numarul detinutilor cu copii sub 5 ani, in conditiile in care nu exista astfel de inregistrari in evidenta sistemului...ar merita putina atentie modul in care s-au obtinut cifrele...necon forme cu realitatea.
Citat

Google Translate

Cauta in site

  • E4 23.10.2017 19:10
    Lucrezi la puscarie nu la o firma de it in primul rand si in al doilea ...

    Read more...

     
  • E4 23.10.2017 19:08
    Indiferent cum ne vom numi in acte in media ne vom auzi numiti in ...

    Read more...

     
  • Vlad 23.10.2017 17:07
    Dnule Teoroc, daca atunci cand va retrageti nu lasati la "carma" acestui ...

    Read more...

     
  • Gicu 23.10.2017 11:06
    Dle Tudorache spuneti-mi va rog, daca legea salarizarii 153 nu se ...

    Read more...

     
  • simona 23.10.2017 05:30
    Cum se aplica Legea 169 pentru detențiunea pe viața? Adica perioada ...

    Read more...

Google AdS