La sedinta Consiliului National Tripartit din 22.04.2016, premierul Romaniei Dacian Ciolos a recunoscut intr-un mod tandru esecul dialogului din ultimele luni pe tema proiectului legii unitare privind salarizarea bugetarilor. Prim-ministrul spune ca s-au tras invataminte, ca se doreste resetarea cadrului de lucru si redemararea procesului. 

Prim-ministrul Romaniei Dacian Ciolos:

”V-am invitat pentru a relua discuţiile în ceea ce priveşte obiectivul pe care îl avem, acela de a asigura, în limita resurselor pe care le avem la dispoziţie, anumite corecţii, pe care le putem face la salarii. Am tras nişte concluzii şi învăţăminte din procesul ultimelor luni în discuţiile pe care le-am avut în interiorul Guvernului şi modul de lucru în ceea ce priveşte Legea salarizării.

Am tras și niște concluzii legate de modul în care am organizat şi modul cum a funcţionat dialogul şi cu dumneavoastră. Și, pornind de la aceste învăţăminte, am vrea să resetăm cadrul de lucru şi să redemarăm acest proces în aşa fel încât, în cel mai scurt timp, să reuşim să venim cu o nouă propunere de ordonanţă de urgenţă, care să aibă un obiectiv bine ţintit, bine delimitat şi care să vizeze nu atât o schimbare a legii actuale, cât o corectare a ei, încă o dată, în limitele bugetului pe care îl putem aloca în cel mai scurt timp, deci, o parte anul acesta şi anul viitor, şi, pe de altă parte, având ca obiectiv să concentrăm aceste resurse acolo unde este nevoie cel mai mult şi unde impactul poate să fie cât mai mare.

Odată finalizat, sper eu, cu succes, acest proces, putem trece la o a doua fază şi să regândim eventual, după aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă, o lege a salarizării, care să aibă o abordare mai largă. Dorim să lucrăm la această ordonanţă, pornind, cum v-am spus, de la principiul limitării resurselor pe care le mobilizăm.

Eu aş vrea să fim realişti şi, sigur, această limitare a resurselor, pe care le putem pune pe masă în momentul de faţă, se va face în mod justificat şi am cerut Ministerului de Finanţe să vină cu o analiză, pe care să fie în măsură să o prezinte şi în faţa dumneavoastră, legată de calculele 2 bugetare pe care noi le-am făcut şi resursele pe care le putem degaja şi, totodată, pentru reuşita acestui proces, am vrea să pornim de la principiul neutralităţii în abordarea familiilor ocupaţionale, pentru a corecta inechităţile, focalizându-ne, în primul rând, la baza grilei.

Acestea sunt cele câteva elemente de la care vă propun să pornim discuţia şi, cu voia dumneavoastră, o să dau cuvântul domnului ministru Dragoş Pîslaru, să vă prezinte mai pe larg modul în care domnia sa intenţionează să vă propună ca metodă de lucru procedura în care o să lucreze în perioada imediat următoare.

Oricum, i-am cerut domnului ministru ca, în săptămânile următoare, să-şi concentreze atenţia şi energia şi resursele umane pe acest subiect – este principala prioritate pentru dânsul şi pentru minister în săptămânile imediat următoare şi, în acelaşi timp, să pună la punct un mod de lucru transparent, în aşa fel încât să vă implice în mod practic şi pe dumneavoastră, pe toţi reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi a diferitelor ministere vizate.

–

Precizez că s-au făcut diverse simulări în săptămânile trecute, nu s-a ieșit public pentru că s-a încercat clarificarea situației existente și a resurselor disponibile. Dacă se vrea o regândire a sistemului este nevoie de mai mult timp și de o dezbatere mai largă, un astfel de proiect ar presupune o gândire a sistemului de salarizare în paralel cu reformarea administrației publice.

În acest moment nu există o bază de date cu funcționarii publici și personalul contractual ce lucrează în sistem. Trebuie văzut de unde se pleacă și trebuie avută în vedere o evaluare calitativă a funcțiilor dar este un proces care durează. Există multe disfuncționalități în sistem, creșterea salariului minim a adâncit discrepanțele iar creșterile salariale operate în anii anterior au condus la apariția decalajelor de care vorbea Președintele Costin.

Pentru a elimina aceste decalaje sunt necesare de resurse financiare, Guvernul nu dispune de aceste resurse, trebuie să fie dat un exemplu de responsabilitate în gestiunea resurselor. Viitorul Guvern își va face calculele pe patru ani, probabil va gândi concomitent un anumit gen de politică fiscală sau de politică a veniturilor, în acest moment acest Guvern nu-și permite mai mult.

Premierul Cioloș a precizat de asemenea că dacă nu se va ajunge la o soluție acceptată de părți atunci nu vor mai continua cu promovarea proiectului de ordonanță. Proiectul nu va fi impus, pe proiect se poate lucra, dar într-un mod responsabil, trebuie folosite resursele pentru reforma administrației publice, acolo sunt gata să-și asume anumite propuneri, pentru a discuta mai apoi politica salarială pentru o administrație reformată.”

–

Inchide discuțiile precizând că vor fi discuții separate atât cu cei din sănătate cât și cu cei din ordine publică. De asemenea a precizat că a înțeles ce anume se vrea, vor fi discuții mai dese în CNTDS, inclusiv pe alte teme. Nu dorește să stimuleze așteptările mai mult decât poate, totul se va face transparent, nu se va lucra în scop electoral, nu se vrea ca ordonanța să fie un mod de a pune petice.

Se va începe o abordare sistematică. Sunt disfuncționalități ce crează tensiuni însă dacă o parte din acestea se rezolvă se poate începe corectarea sistemului. Urmează 3 săptămâni de lucru, cu implicarea Ministrului Muncii și în coordonarea Vice Prim-ministrului Vasile Dincu

Ministrul Muncii Dragos Pislaru:

Se recunoaște faptul că există dezechilibre în sestemul public care necesită a fi abordate, într-o primă fază se intenționează ca din 2016 să se pună în aplicare o primă etapă care să realizeze corecții în partea de jos a grilelor salariale, urmând ca în perioada 2017 – 2021 să se finalizeze procesul de reașezare a grilelor salariale.

În abordarea anterioară s-au avut în vedere corecții pe toate grilele, ceea ce ar fi presupus creșteri cu același procent de jos în sus, însă s-a considerat că o astfel de abordare este una inechitabilă, cei din partea de sus a grilei ar fi beneficiat de cea mai mare parte a resursei disponibile pentru această ajustare.

Pentru 2016 – 2017, pentru corecții în salarizarea sistemului bugetar au disponibile doar 2,3 mld lei – o creștere cu același procent în toată structura este considerată ca fiind o greșeală deoarece ar contribui la creșterea inegalităților în sistem. Este o problemă de opțiune și de echitate. Sigur, grilelelor se vor comprima la bază, cei de jos se vor apropia foarte mult de cei din mijloc însă indiferent cum se face, vor fi categorii nemulțumite.

Un alt principiu avut în vedere în elaborarea ordonanței se referă la neutralitatea între familiile ocupaționale. Dacă se va începe lupta între clasele ocupaționale atunci nu se va mai putea face nimic. Dezbateri de tipul ”profesorii sunt mai importanți decât medicii” nu vor duce nicăieri. Mesajul dat este unul de solidaritate.

De această dată se dorește ca de la început partenerii sociali să fie implicați încă din stadiul calculelor de impact pentru diverse formule de lucru. Ca urmare, partenerii sunt invitați sa-și desemneze experți tehnici care timp de 3 săptămâni să lucreze alături de experții ministerelor la găsirea unei soluții.

Prezența experților tehnici desemnați de parteneri nu înseamnă o asumare a opiniei acestora din partea partenerilor sociali, se dorește doar realizarea unui demers transparent. Participarea tehnică va fi decuplată de decizia CNTDS.

Acest act normative se va axa doar pe salarii de bază în plată, nu se vor modifica grilele și coeficienții din Legea 284. 

Grupul tehnic își va începe activitatea de luni, 25.04.2016, va lucra timp de 3 săptămâni, rezultatele vor intra în CNTDS, după care proiectul va fi postat în dezbatere publică. Se intenționează ca până la 1 iunie să se adopte ordonanța, astfel încât să poată intra în vigoare cu cel puțin 6 luni înainte de alegeri.

Se vor relua discuțiile pe salariul minim. Clasele și corelațiile din salarizarea bugetarilor vor rămâne în logica Legii 284 Grupul de lucru va utiliza în analiză salariile în plată.

Mai multe detalii – in raportul BNS