| Titlu: | Conventia nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective |
| Denumire: | Conventie asupra negocierii colective, 1981 |
| Domeniu: | Negocierea colectiva |
| Data adoptarii: | 01.06.1981 |
| Data ratificarii: | 09.11.1992 |
| Ratificata prin: | Legea nr. 112/1992 pentru ratificarea Conventiilor nr. 154/1981 si nr. 168/1988 ale OIM |
Conventia nr. 154/1981
privind promovarea negocierii colective
Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii, convocata la Geneva de catre Consiliul de Administratie al Biroului International al Muncii si care s-a reunit la 3 iunie 1981 in cea de-a 67-a sesiune a sa,
reafirmand prevederea din Declaratia de la Philadelphia, care recunoaste "obligatia solemna pentru Organizatia Internationala a Muncii de a sustine realizarea, in cadrul diferitelor natiuni ale lumii, a unor programe apte sa realizeze recunoasterea efectiva a dreptului la negociere colectiva", si notand ca acest principiu este "pe deplin aplicabil tuturor popoarelor lumii".
tinand cont de importanta capitala a normelor internationale continute in: Conventia asupra libertatii sindicale si protectia dreptului sindical, 1948; Conventia asupra dreptului de organizare si negociere colectiva, 1949; Recomandarea asupra conventiilor colective, 1951; Recomandarea asupra concilierii si arbitrajului facultativ, 1951; Conventia si Recomandarea asupra relatiilor de munca in functiunea publica, 1978, precum si Conventia si Recomandarea asupra administratiei muncii, 1978,
considerand ca este de dorit sa se faca cele mai mari eforturi pentru a realiza scopurile acestor norme si, in special, principiile generale continute in art. 4 al Conventiei asupra dreptului la organizare si negociere colectiva, 1949, si paragraful 1 al Recomandarii asupra conventiilor colective, 1951,
considerand, in consecinta, ca aceste norme ar trebui sa fie completate prin masuri corespunzatoare, bazate pe respectivele norme si destinate promovarii negocierii colective libere si voluntare,
dupa ce a hotarat sa adopte diferite propuneri referitoare la promovarea negocierii colective, problema care constituie cel de-al patrulea punct al ordinii de zi a sesiunii,
dupa ce a hotarat ca aceste propuneri sa fie transpuse sub forma unei conventii internationale,
adopta, la 1 iunie 1981, urmatoarea conventie care va fi denumita "Conventie asupra negocierii colective, 1981".
Partea I. Domenii de aplicare si definitii
Articolul 1
1. Prezenta conventie se aplica tuturor ramurilor de activitate economica.
2. Masura in care garantiile prevazute de catre prezenta conventie se aplica fortelor armate si politiei poate fi stabilita prin legislatia sau practica nationala
3. In ce priveste functia publica, prin legislatie sau practica nationala pot fi fixate modalitati speciale de aplicare a prezentei conventii.
Articolul 2
In sensul prezentei conventii, termenul negociere colectiva se aplica tuturor negocierilor care au loc intre o persoana care angajeaza, un grup de persoane care angajeaza sau una ori mai multe organizatii ale celor care angajeaza, pe de o parte, si una sau mai multe organizatii ale lucratorilor, pe de alta parte, in vederea:
a. fixarii conditiilor de munca si angajarii, si/sau
b. reglementarii relatiilor intre cei care angajeaza lucratori, si/sau
c. reglementarii relatiilor intre cei care angajeaza sau organizatiile lor si una sau mai multe organizatii ale lucratorilor.
Articolul 3
1. In cazul cand legea sau practica nationala recunosc existenta reprezentantilor lucratorilor, asa cum sunt ei definiti in art. 3 alin. b) din Conventia privind reprezentantii lucratorilor, 1971, legea sau practica nationala poate stabili in ce masura termenul negociere colectiva va trebui sa includa, de asemenea, in sensul prezentei conventii, negocierile cu acesti reprezentanti.
